Organizaţii şi indivizi se implică tot mai activ în acţiuni menite să protejeze pădurea[1]. Asociaţia Forestierilor din România (ASFOR) şi Programul pentru Aprobarea Certificării Forestiere (PEFC) România – au parafat pe 6 noiembrie 2019 un protocol de colaborare, prin care se va urmări promovarea Sistemului de Certificare Forestieră. Un comunicat de presă al ASFOR explică importanţa acestui protocol: “Certificarea forestieră a devenit o necesitate după Conferinţa de la Rio din 1992 unde s-a ajuns la concluzia că trebuie să existe un organism independent care să certifice modul în care sunt administrate pădurile, respectiv modul în care este recoltat lemnul. Prin certificare se urmăreşte îmbunătăţirea actului de gestiune a pădurii în cazul administratorilor de păduri, dar şi a proceselor şi fluxurilor de lucru în cazul companiilor care recoltează lemn. În acelaşi timp se pot certifica produse cu origine controlată”.
- Potrivit ASFOR, administrarea pădurilor a ajuns la al 8-lea ciclu de amenajare a pădurilor reprezentând circa 100 de ani de administrare după planuri întocmite – certificate aprobate de către autorităţile competente ale statului. Programul pentru Aprobarea Certificării Forestiere (PEFC) se aplică pe două treimi din pădurile planetei. În ţara noastră, PEFC funcţionează din anul 2018 existând până în prezent certificate 40 de lanţuri de custodie. Acum, la nivel mondial există 50 de sisteme diferite de certificare forestieră. Datele ASFOR arată că pădurea ocupă în ţara noastră, 6,9 milioane de hectare, 40% din această suprafaţă fiind inclusă în arii protejate. De asemenea, stocul de lemn din pădurile naţionale este de 2,3 miliarde de metri cubi.
- ASFOR este o organizaţie patronală şi profesională, autonomă, neguvernamentală şi apolitică, a agenţilor economici din industria de exploatare şi prelucrare primară a lemnului. Din anul 1995, Asociaţia face parte din Confederaţia Patronală pentru Industria României (CONPIROM), iar din 1996 a devenit membră a Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR). Începând cu anul 2004, ASFOR a devenit membră a Organizaţiei Europene a Producătorilor de Cherestea (EOS), iar în 2006 a aderat la Organizaţia Europeană a Antreprenorilor Forestieri (ENFE) şi la Consiliul European pentru Arboricultură (EAC).
- Alpinistul Alex Găvan[2] i-a transmis preşedintelui Klaus Iohannis o scrisoare deschisă în care îi atrage atenţia, că, deşi Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a catalogat tăierile ilegale de păduri drept atentat la siguranţa naţională, doar 1% din aceste tăieri sunt depistate: “Dragă domnule preşedinte, dragul meu Klaus, din pădurile care m-au crescut îţi dăruiesc acum, aici, acest mesaj: Marşul pentru păduri de duminică 3 noiembrie 2019 nu a fost un marş pentru păduri. A fost un marş din Dragoste pentru păduri. Întrebarea este: Cum salvăm planeta? Răspunsul este: Planeta nu are nevoie de salvare. Noi avem. De unde începem? Începem prin a cere iertare copacilor. Pădurea este un templu. Pentru a putea intra în el avem nevoie de binecuvântare. Planeta aceasta este un templu. Şi toate cele câte sunt cuprinse în ea. Începem prin a cere iertare fiecărei fiinţe vii, plante, animal, om, munte, deal, vale, apă, aer, cer. Totul face parte din acest templu, inclusiv noi doi. Acest templu suntem noi, cu toţii. În continuare, acest templu este prădat cu o viteză fără precedent.
- Am ajuns în noiembrie 2019 să mai avem doar 29% suprafaţa împădurită, adică mult sub cei 43% la nivelul întregii UE şi mult sub optimul calculat de 40-45%. Rămânem fără aer. La aproape cinci ani după ce, din fruntea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, ai catalogat în mod oficial tăierile ilegale de păduri ca fiind un atentat la siguranţa naţională, în România se depistează doar 1% din aceste tăieri[3].
- Sistemul integrat de monitorizare a managementului forestier este şi acum pe butuci. Care mai este prestanţa, greutatea şi relevanţa funcţiei prezidenţiale şi a Consiliului dacă deciziile şi dispoziţiile emise sunt opţionale pentru guvern, aşa cum s-a dovedit în cazul tăierilor ilegale de păduri? Între timp, şase pădurari au fost ucişi de către mafia lemnului şi altor sute li s-a pus viaţa în pericol prin agresiunile suferite. Soluţia pentru toate acestea există. Însă voinţa şi acţiunea politică lipsesc. Dacă pădurea înseamnă siguranță naţională, atunci nici un copac nu ar trebui să se taie în ţara asta fără binecuvântarea preşedintelui. Iar dacă un copac este tăiat în ţara asta, este tăiat pentru că are binecuvântarea, fie ea şi mută, a preşedintelui”.
- Ce înseamnă 1 metru cub de lemn? Cam atât se găsește într-un arbore înalt de 8 metri cu circumferința medie a trunchiului de 125 cm. Ca să ajungă la grosimea asta, copacul crește încet timp de vreun sfert de secol, acumulând dioxid de carbon și oferind oxigen, umiditate, umbră, viață. De-a lungul întregii sale existențe, un arbore fixează cam 20 de tone de carbon din atmosferă și produce 118 kg de oxigen pe an, suficient pentru ca doi oameni să poată respira. Cele 20 de milioane de metri cubi de lemn care dispar în fiecare an din pădurile României înseamnă că fiecărui român i se fură nu doar câte un arbore, ci și oxigenul pentru umătorii doi ani.
- „Este dificil să stabilim valoarea exactă a prejudiciului în urma jafului celor 20 de milioane de metri cubi de lemn pe an din pădurile României”, admit iniţiatorii Marşului Pădurii. Dar, un calcul simplu — bazat pe datele din Inventarul Forestier Național (Ciclul II) — demonstrează că dispar cei mai valoroși, mai sănătoși și mai falnici arbori. Fiindcă aceștia pot fi vânduți pentru cherestea cu un preț mult mai mare decât lemnul de foc.
- O estimare reținută a prețului mediu al metrului cub de lemn pe piața din România ar fi de 250 lei. În schimb, lemnul pentru mobilă sau construcții se vinde la poarta fabricii cu de 4-5 ori mai mult. Deci, România pierde în fiecare an peste 5 miliarde de lei din proprietatea publică, adică 0,6% din PIB-ul întregii țări!. Fără să mai adăugăm costurile sociale, de sănătate, de mediu, biodiversitatea și habitatele distruse, viiturile, inundațiile, alunecările de teren…
- TU, CITITORULE, CE FACI PENTRU PROTEJAREA PĂDURII?
[1] Preluare de pe site-ul https://www.bursa.ro/protocol-in-favoarea-padurilor-88343839, postat și vizitat pe 7 noiembrie 2019
[2] Alex Găvan a escaladat şapte vârfuri de peste 8.000 de metri din Himalaya prin mijloace corecte, fără oxigen suplimentar şi fără porteri de altitudine. Cunoscutul alpinist a fost implicat în numeroase cauze de mediu, printre care se numără stoparea tăierilor ilegale de păduri, protecţia ultimelor pădurilor virgine, Parcul Natural Văcăreşti, Centura Verde a Bucureştiului, salvarea Aspretelui (unul dintre cei mai rari peşti din lume) sau interzicerea utilizării cianurii în minerit.
[3] Douăzeci de milioane de metri cubi…! Acestea sunt noile cifre dezvăluite din Inventarul Forestier Național privind volumul de lemn care dispare anual fără acte din pădurile României. Mai grav este că această cifră a fost ținută secret de autorități – sursa: https://www.bistriteanul.ro/mars-pentru-paduri-duminica-si-la-bistrita/, vizitat pe 8 noiembrie 2019