În economia de piaţă profitul se obţine prin răspunsul la cererea consumatorilor şi prin înnoirea ofertei, pentru a obţine un preţ cât mai bun la vânzarea produselor. Pe de altă parte profitul este determinat de diferenţa dintre preţ şi cost, iar reducerea costurilor se realizează când animalele sunt acomodate cel mai bine mediului lor de viaţă. Din aceste considerente crescătorii de vite nu numai că au specializat populaţiile vechi, rasele în rase de lapte, care se mulg, şi rase carne, care nu se mulg, dar au mai creat şi populaţii noi sau, mai frecvent, au identificat diferite combinaţii între rase pentru a obţine efective care răspund eficient din punct de vedere comercial deşi genetic nu pot reproduce însuşirile lor. Din acest punct de vedere în SUA se practică pe scară largă aşa numitele “breeding programs” prin care crescătorii de vaci se concurează pentru obţinerea de profituri superioare.
Crescătorii de vite din Statele Unite, deşi departe de a fi ignoranţi în domeniu, pot greşi parcurgerea unor astfel de programe dacă au la dispoziţie un material de reproducţie foarte divers şi nu sunt atenţi la folosirea lui. Este mai greu să se greşească în folosirea raselor când se practică monta naturală pentru că rasa taurilor se vede pe animal, dar se poate greşi uşor când se practică însămânţarea artificială când materialul seminal este procurat In paiete sau în flacoane care nu diferă prin nimic unele de altele.
În practică fiecare paietă sau fiecare flacon de material seminal congelat sau conservat prin refrigerare sau carboxidare este marcat cu un cod sau un număr matricol de recunoaştere a reproducătorului de la care fiecare doză de material provine, dar această marcare este relativ discretă, mai greu de observat. Pentru programele de încrucişare practicate pentru efectivele comerciale identitatea reproducătorului cu care se lucrează are o importanţă mai mică dar are foarte mare importanţă rasa reproducătorului cu care se lucrează. Pentru a evita greşelile în folosirea raselor în programele de sporire a potenţialului productiv al efectivelor comerciale prin încrucişare furnizorii de material seminal pentru însămânţări artificiale au ajuns la concluzia că este util ca materialul seminal pe care îl oferă să difere de la rasă la rasă prin culoarea lui. Cât timp s-a lucrat cu flacoane sau cu fiole de sticlă transparentă, s-a colorat diferit diluantul folosit la prelucrarea materialului seminal, când s-a trecut la folosirea paietelor al căror perete este mat s-a recurs la colorarea diferită a materialului din care sunt confecţionate paietele iar când s-a ajuns la constituirea de depozite de material seminal s-a procedat la marcare prin colorare a capului tijelor pe care sunt fixate canistrele şi gobletele care conţin paietele, sau eventual fiolele cu material seminal.
O bună prezentare a acestor practici o face Jere R Mitchel, Impreună cu colaboratorul său Gordon A Doak în lucrarea lor “ The Artificial Insemination and Embryo Transfer of Dairy and Beef Cattle publicată în anul 2004 în cea de a 9-a ediţie.
Acest sistem de colorare a materialului seminal cu coloranţi vegetali sau alimentari este folosit în ultimii ani pe scară largă în Statele Unite ale Americii. Culorile pentru principalele rase de lapte au fost recomandate de Purebreed Dairy Cattle Association şi apoi adoptate de Programul Naţional de Identificare din SUA. Culorile sunt uniforme printre organizaţiile de IA ce folosesc un cod de culori pentru identificarea materialului seminal. De asemenea nuanţele unor culori particulare pot să varieze. Codul comun de culori utilizat pentru materialul seminal pentru vacile de lapte este: Ayshire- roşu (purpură), Brown Swiss- maron, Guernsey- galben, Holstein –verde, Jersey- roşu (căpşună).
Unii dintre coloranţii vegetali alimentari au dat satisfacţie permiţând colorarea materialului seminal diluat fără efecte aparent dăunătoare spermiilor. În tinctură pură procentajele pentru a obţine o colorare adecvată pentru materialul seminal pentru vaci de lapte sunt după cum urmează: roşu grape – culoarea rodiei – (4,1%), maro (3,7%), verde smarald (2,7%) şi roşu de culoarea căpşunilor (5,2%). O picătură din această tinctură se adaugă în 10 ml de material seminal diluat. Pentru diluarea materialul seminal de la rasa Guernsey s-a utilizat gălbenuşul de ou necolorat. Pentru rasele de carne codul de culori este mult mai puţin uniform datorită relaţiilor mai slabe de colaborare dintre organizaţiile crescătorilor de rasă de carne.
Cod de culori se practică şi pentru plăcuţele de identificare a tijelor ce ţin gobletele pentru paietele cu material seminal în timpul stocării, plăcuţe plasate deasupra acestora pentru a identifica rapid rasa sau chiar reproducătorul de la care provine materialul seminal.. Aceste proceduri permit o identificare rapidă a materialului seminal care se doreşte a fi folosit. Numeroase combinaţii ale fondului de culoare (background) şi ale culorilor de printare sunt posibile şi recomandate pentru a oferi o identificare cât mai sigură şi mai rapidă a reproducătorului de la care provine materialul seminal sau cel puţin al rasei acestuia. Acest sistem de coduri pentru colorarea materialului seminal diluat sau al echipamentelor de furnizare a acestuia este mult folosit de organizaţiile particulare, dar din păcate nu este uniform practicat de toate organizaţiile.
La noi în ţară, în ultimii ani au pătruns o serie de alte rase de vite decât cele cunoscute mai înainte. Pe de altă parte se importă material seminal din surse foarte diferite din aceste considerente am considerat util ca proprietarii de vaci din România să aibă cunoştinţă de codificarea prin culoare a materialului de reproducţie folosit la însămânţări artificiale în SUA, ţara cu cele mai avansate realizări în codificarea prin culoare a raselor de la care se produce material seminal congelat.
Pentru a se uşura munca celor care lucrează în domeniul reproducţiei şi al ameliorării, autorii acestei lucrări propun adoptarea acestui sistem care se bazează pe identificarea materialui seminal diluat prin utilizarea unor culori specifice raselor folosite la noi în ţară, atât la nivel naţional cât şi la nivelul organizaţiilor de crescători de animale. Aceste culori ar putea să fie specifice ţării noastre, dar cel mai bine pentru asigurarea unui comerţ corespunzător cu material seminal congelat între ţări este bine să se adopte acest cod de culori.
Bibliografie selectivă
- Jere R. Mitchell, Gordon A. Doak, 2004–The Artificial Insemination and Embriotransfer of Diary and Beef Cattle
- Hafez, e.s.e, 1987– Reproduction in farm animals. Lea & Febiger, Philadelphia