Diabetul de tip 2 este una dintre cele mai comune cauze ale morţii în lumea contemporană şi este tratat cu ajutorul injecţiilor cu insulină, o metodă care se poate dovedi scumpă şi mai ales periculoasă pentru unii pacienţi.
O echipă de cercetători de la Universitatea George Washington din Washington D.C, Statele Unite, au desfăşurat o cercetare prin care să găsească un înlocuitor pentru terapiile actuale de ţinere sub control a diabetului.
În momentul actual, bolnavii de diabet sunt nevoiţi să îşi administreze injecţii cu insulină, hormonul a cărui lipsă sau producţie insuficientă cauzează producerea diabetului. Acest tratament, deşi oferă bolnavilor şansa la o viaţă care să se desfăşoare în condiţii normale are parte şi de unele dezavantaje importante. Astfel, pacienţii ajung dependenţi de aceste injecţii cu insulină. Iar, din păcate, accesul la aceasta nu este mereu facil. Un caz dramatic şi mediatizat care ilustrează pericolele la care se expun diabeticii este cel al lui Shane Patrick Boyle, un tânăr din Statele Unite care a murit deoarece nu a reuşit să strângă banii necesari cumpărării dozelor de insulină necesare în urma unei campanii GoFundME, conform presei americane.
Echipa de cercetători care a lucrat la acest proiect a folosit o serie de şoricei de laborator cărora au încercat să le stimuleze producţia din insulină prin stimularea pancreasului, organul răspunzător de producţia de insulină, cu ajutorul ultrasunetelor.
Deşi în mod curent, tehnologia cu ultrasunte are aplicaţii medicale doar ca instrument de diagnosticare, oferind informaţii pe cale neinvazivă despre ceea ce se petrece în corpul uman, recent oamenii de ştiinţă au început extinderea aplicaţiilor acesteia. Astfel, de la stimularea producerii de insulină, la distrugerea pietrelor la rinichi şi chiar încercări de a trata pacienţii cu Parkinson, ultrasunetele capătă utilizări tot mai extinse. „Munca noastră este un pas important în stimularea ţesuturilor endocrine”, a declarat Tania Singh, parte a echipei de cercetare.
Mostrele de sânge prelevate de la subiecţii testelor au arătat creşteri semnificative ale nivelului de insulină din sângele acestora. Deşi acestea sunt veşti bune, oamenii de ştiinţă trebuie să determine dacă şi în ce măsură structura pancreasului a fost afectată de tratamentul cu ultrasunete.
„Pancreasul are o multitudine de funcţii, nu doar producerea de insulină, acesta fiind răspunzător de secreţia altor hormoni şi a unor enzime digestive”, explică Tania Singh.
Analizele inţiale sugerează că creşterea nivelului de insulină corelată cu folosirea ultrasundelor nu implică şi o scădere a nivelului de zaharuri din sânge, aspect pe care echipa vrea să îl cerceteze mai amănunţit. De asemenea, membrii echipei speră să îşi poate conduce experimentele şi pe animale mai mari şi să construiască un dispozitiv care să îi ajute pe cei care suferă de diabet.