Pentru unii savanţi, măsurarea spectrului undelor minuscule care alcătuiesc spaţiul gol a reprezentat scopul suprem timp de mai multe decenii, dar până acum, nimeni nu a reuşit să găsească o cale de a avea succes în acest demers. Acum, fizicienii de la ETH Zurich au folosit impulsuri laser pentru a înţelege natura cuantică a vidului, stabilind un element central în încercările noastre de a măsura nimicul absolut.
„Fluctuaţiile vidului ale câmpului electromagnetic au consecinţe vizibile, iar printre altele sunt responsabile pentru faptul că un atom poate emite lumină în mod spontan”, a precizat cercetătorul român Ileana Cristina Benea-Chelmus de la ETH Zurich. „Totuşi, pentru vid, ce reprezintă cea mai joasă stare a energiei unui sistem fizic, nu poate fi extrasă mai multă energie”, a adăugat aceasta.
În loc să măsoare transferul de energie de la un câmp gol, echipa a creat o modalitate de a observa semnătura probabilităţii sale subtile de schimbare în polarizare a fotonilor, scrie Science Alert.
Prin compararea a două impulsuri laser de doar a trilioana parte dintr-o secundă, trimise printr-un cristal extrem de rece la diferite timpuri şi locaţii, echipa a putut observa modul în care spaţiul gol dintre atomii cristalului afectează lumina.
„Semnalul măsurat este minuscul şi a trebuit să ne maximizăm capacităţile de experimentare de măsurare a câmpurilor foarte mici”, a precizat fizicianul Jérôme Faist.
Oricât de minuscule ar fi rezultatele finale, măsurătorile le-au permis savanţilor să determine spectrul fin al unui câmp electromagnetic în starea sa de bază. Această cunoaştere cu privire la ceea ce este spaţiul gol este esenţială în fizica cuantică.