În plină pandemie plină încă de necunoscutele legate de evoluţiile imprevizibile ale tulpinelor „mutante“, ruşii de la celebrul laborator Vektor din Siberia (în epoca sovietică, constituia avangarda cercetărilor în domeniul armelor bacteriologice), în colaborare cu Universitatea din Iakuţk, au lansat un program de cercetare în domeniul virusurilor preistorice, analizând rămăşiţele unor animale care au ieşit la suprafaţă în urma procesului rapid de dezgheţare a permafrostului.
Într-un comunicat oficial se spune că sunt analizate ţesuturile provenind de la un cal despre care se crede că are cel puţin 4.500 de ani vechime, scopul final fiind identificarea paleovirusurilor şi demararea unei cercetări avansate în ce priveşte evoluţia acestora, eventual comparând cu formele existente acum. „Pentru prima oară studiem paleovirusuri“, spunea Maxim Ceprasov , directorul Muzeului mamuţilor de la Universitatea din Iakuţk, pesemne fascinat de perspectiva reală de a studia un material genetic care de-abia acum iese la suprafaţă, mii şi mii de cadavre care s-au păstrat îngheţate, cerbi, mamuţi, cai, câini dar şi diferite forme de rozătoare preistorice.
În urma unei expediţii ştiinţifice organizate în Tibet în 2015, cercetătorii au descoperit 28 de tipuri de virusuri (paleovirusuri), îngropate în gheaţă acum 15.000 de ani, aşa cum relatează cei de la site-ul BioRxiv. Echipa a cules mostre din zona Guliya şi, introducând două carote în gheaţa care începea să se topească, au identificat 33 de grupe de virusuri, printre care 28 absolut necunoscute.