Cercetătorii au descoperit încă din 1991 că microorganismele creşteau pe pereţii reactorului rezistând unui mediu extrem, însă abia în urmă cu 10 ani şi-au dat seama că acestea au nişte proprietăţi speciale de blocare a radiaţiilor, care le face foarte valoroase în special pentru călătoriile în spaţiu, dar şi pentru a curăţa zone contaminate. Aceste ciuperci sunt bogate în melanină – un pigment care se găseşte şi la nivelul pielii. În special persoanele cu pielea închisă la culoare au acest pigment în cantitate mare – acesta absoarbe lumina şi blochează într-o anumită măsură razele ultraviolete. Însă fungii de pe pereţii reactorului nuclear de la Cernobîl nu doar că pot absorbi radiaţiile, ci le pot converti într-un fel de energie chimică.
Într-un studiu din 2008, Ekaterina Dadachova, de la Colegiul de medicină Albert Einstein din New York, a arătat că fungii atraşi de radiaţii s-au format şi în alte circumstanţe în care mediul a devenit unul extrem. „Spori extrem de bogaţi în melanină au fost descoperiţi în volum mare în depozite din Cretacicul timpuriu – perioadă în care multe specii de plante şi animale au dispărut. De asemenea, aceasta coincide cu traversarea de către Pămînt a unui câmp magnetic zero care a avut drept consecinţă pierderea scutului de protecţie împotriva radiaţiei cosmice”, se arată în studiu.
Aflați AICI despre alt miracol petrecut după dezastrul de la Cernobîl.