Criza climatică, inegalitățile persistente ridicate, insecuritatea alimentară și subnutriția afectează calitatea vieții în multe societăți, alimentând nemulțumirea populară. Acest avertisment este făcut de ONU în “Raportul privind starea și perspectivele economiei mondiale (WESP) pentru 2020”, dat publicității la jumătatea lunii ianuarie 2020[1]. Raportul World Economic Outlook este o publicație emblematică a ONU privind tendințele așteptate în economia globală. Acesta este produs anual de către Departamentul Națiunilor Unite pentru Afaceri Economice și Sociale (DESA), Organizația Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD), precum și de cele cinci comisii regionale ale Organizației Națiunilor Unite pentru Africa, Europa, America Latină și Caraibe, Asia și Pacific, precum și Asia de Vest.

Urgența tranziției energetice continuă să fie subestimată. Experții economici ai ONU solicită “ajustări masive” în sectorul energetic pentru a combate schimbările climatice. “Necesarul de energie în creștere al lumii trebuie să fie îndeplinit de sursele regenerabile de energie sau de sursele de energie cu emisii scăzute de dioxid de carbon”, au afirmat aceștia. În prezent, sectorul energetic produce aproximativ trei sferturi din emisiile de gaze cu efect de seră din lume.

O reconciliere a valorilor emisiilor pe cap de locuitor în țările în curs de dezvoltare cu cele ale țărilor dezvoltate ar conduce la o creștere a emisiilor globale de dioxid de carbon de peste 250%. Această tendință este în contrast cu obiectivul global anunțat de a avea emisii zero până în 2050.

Autorii raportului subliniază că urgența tranziției energetice continuă să fie subestimată, cu rezultatul că sunt luate decizii de scurtă durată, ar fi dezvoltarea investițiilor în explorarea petrolului și a gazelor și producția de energie pe bază de cărbune. Această situație nu numai că expune mulți investitori și guverne la pierderi bruște, dar, de asemenea, întârzie considerabil capacitatea de a îndeplini obiectivele legate de protejarea mediului. Potrivit experților ONU, orice întârziere în luarea de măsuri decisive pentru tranziția energetică ar putea dubla costurile finale. Tranziția către un mix energetic mai curat nu va aduce beneficii doar mediului și sănătății, ci, va crea și oportunități economice pentru multe țări.

Creștere mai rapidă în Asia de est, stagnare în Africa

Asia de est continuă să fie regiunea cu cea mai rapidă creștere din lume, condusă de economia chineză cu o rată de creștere de 6,1% în 2019. Deși este de așteptat să se stabilizeze, creșterea Chinei este prognozată să ajungă la 5,9% în 2020.

Regiunile cele mai dezvoltate economic din lume sunt în creștere mult mai lent. Statele Unite ale Americii au încetinit creșterea la 2,2% în 2019 și vor ajunge la 1,7% în 2020. Creșterea economică în economiile Uniunii Europene (UE) va fi de doar 1,6% în 2020, aceasta fiind o îmbunătățire față de 2019, când creșterea economică în țările membre UE a atins doar 1,4%. Ritmul lent al creșterii în Statele Unite și în UE se datorează în principal incertitudinii globale.

Pe de altă parte, Africa suferă în continuare de stagnare. Într-o treime din țările în curs de dezvoltare dependente de mărfuri, inclusiv Angola, Nigeria și Africa de Sud, veniturile medii reale sunt acum mai mici decât în 2014 și, în mai multe țări din Africa Subsahariană, numărul de persoane care trăiesc în sărăcie extremă a crescut.

Declinul Agendei pentru Dezvoltare Durabilă

Deși raportul ONU pentru situația economică a planetei în 2020 prevede o reducere a tensiunilor comerciale, potențialul de recidivă este ridicat, deoarece cauzele profunde ale litigiilor nu au fost încă abordate. Continuarea creșterii slabe în economia globală va îngreuna realizarea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă. Acest program pentru un viitor mai bun pentru oameni și planetă adoptat de ONU în 2015 include 17 măsuri importante pentru eliminarea sărăciei și crearea de locuri de muncă decente pentru toți.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a avertizat asupra consecințelor unei încetiniri economice globale: ”Aceste riscuri ar putea periclita în mod serios și durabil perspectivele de dezvoltare. De asemenea, evoluțiile negative actuale legate de criza climatică amenință să încurajeze proliferarea politicilor de retragere din acordurile încheiate privind emisiile de noxe – de exemplu, Acordul de la Paris – într-un moment în care cooperarea globală devine primordială”.

Doar creșterea economică nu este suficientă

Raportul World Economic Outlook 2020 concluzionează că nu este suficient să se concentreze pur și simplu asupra creșterii economice cu orice preț și că guvernele trebuie să se asigure că aceasta este incluzivă: “În loc să ne concentrăm asupra unei abordări restrictive axate exclusiv pe creșterea PIB-ului, factorii de decizie politică ar trebui să se concentreze asupra promovării bunăstării în toate segmentele societății”, a declarat economistul șef al ONU, Elliot Harris. Acest lucru necesită investiții prioritare în proiecte de dezvoltare durabilă pentru promovarea educației, a energiei din surse regenerabile și a infrastructurii reziliente.

“Lipsa de incluziune din ce în ce mai mare crează nemulțumire în creștere, care conduce la o chemare în creștere la nivel mondial pentru schimbare”, a mai spus Harris.

[1] Preluare, traducere și adaptare de pe site-ul https://news.un.org/fr/story/2020/01/1060002, postat și vizitat pe 16 ianuarie 2020

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *