Aproape o treime din toate alimentele produse și destinate consumului uman sunt fie pierdute, fie irosite în fiecare an, cu consecințe asupra economiilor, securității alimentare și mediului, potrivit Raportului privind Situația Mondială a Alimentației și Agriculturii 2019, lansat pe 14 octombrie 2019 de către Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO)[1]: “Pe măsură ce ne străduim să progresăm în reducerea risipei de alimente și a deșeurilor, putem fi eficienți doar dacă eforturile noastre sunt rezultatul unei înțelegeri solide a problemei”, a declarat cu acest prilej directorul general al FAO Qu Dongyu, în prezentarea raportului.
Noul raport FAO oferă o imagine de ansamblu asupra cantității de alimente pierdute – unde, când și de ce – pe parcursul diverselor etape ale lanțului valoric alimentar și solicită luarea unor decizii solide pentru a reduce în mod eficient aceste pierderi, oferind în același Timp noi modalități de măsurare a progreselor. Raportul subliniază că reducerea risipei de alimente și a pierderilor va contribui la eforturile de realizare a obiectivelor de dezvoltare durabilă legate de securitatea alimentară și durabilitatea mediului. ”Ne putem permite să aruncăm alimente atunci când mai mult de 820.000.000 de oameni din întreaga lume sunt înfometați în fiecare zi?”, a întrebat retoric Qu Dongyu.
Aproape 14% din alimentele din lume se pierd după recoltare și înainte de a ajunge la stadiul de vânzare, inclusiv în timpul operațiunilor de recoltare/culegere, în timpul depozitării, precum și în timpul transportului, spune raportul. Cu toate acestea, pierderile de alimente variază considerabil de la o regiune la alta pentru aceleași produse și aceleași etape ale lanțului de aprovizionare. Raportul evidențiază necesitatea de a măsura cu atenție pierderile în fiecare etapă a lanțului de aprovizionare cu alimente, oferind în același timp o nouă metodologie.
Potrivit FAO, această abordare ar trebui să contribuie la identificarea stadiilor în care cele mai multe pierderi au loc în întregul lanț de aprovizionare. Printre acestea se numără etapele în care pierderile de alimente ating nivelul cel mai înalt și au cel mai mare impact asupra securității alimentare și a economiei. de asemenea, ar trebui să contribuie la identificarea măsurilor necesare pentru a le reduce în mod eficient.
Raportul subliniază importanța reducerii risipei de alimente la nivelul vânzărilor și consumului, ca urmare a duratei de viață limitate a anumitor produse, precum și a comportamentului consumatorilor; de aceea, pentru evitarea risipei de alimente, ar fi necesar să se solicite ca produsele alimentare să îndeplinească anumite standarde estetice, motivate financiar.
Identificați pașii critici în care apar pierderi de produse alimentare pentru a întreprinde acțiuni specifice
Faptele prezentate în raportul FAO prezintă gama largă de deșeuri alimentare care apar în Timpul producerii și parcurgerii lanțului de aprovizionare, sugerând că este posibil să se reducă ratele pentru cele mai mari pierderi. Pierderile și deșeurile sunt, în general, mai mari pentru fructe și legume decât pentru cereale și leguminoase în toate etapele lanțului de aprovizionare cu alimente. În țările cu venituri mici, pierderea de fructe și legume proaspete se datorează în principal infrastructurii sărace. Multe țări cu venituri mici pierd cantități mari din legume și cereale în timpul etapei de depozitare, din cauza unor depozite sărace, inclusiv din lipsa unor antrepozite frigorifice. Deși în majoritatea țărilor cu venituri ridicate sunt disponibile facilități de depozitare bune, inclusiv depozite frigorifice, în întregul lanț de aprovizionare pierderile apar în timpul fazei de depozitare și sunt datorate întreruperilor de energie electrică, gestionării slabe a temperaturii și umidității în locul de depozitare.
Raportul prezintă, de asemenea, rezultatele numeroaselor studii de caz FAO pentru a identifica acele etape în care apar cele mai multe pierderi. Rezultatele indică faptul că strâgerea recoltei este cel mai adesea identificată cu punctul de pierdere majoră pentru toate tipurile de alimente. De asemenea, au fost menționate și principalele cauze ale pierderilor de exploatație și de depozitare. Pentru fructe, rădăcini și tuberculi, ambalarea și transportul apar, de asemenea, ca pași fundamentali. Aceste constatări sunt valoroase pentru consilierea cu privire la modul de a implementa intervențiile pentru a reduce pierderile de alimente.
Găsirea motivației potrivite pentru a convinge jucătorii din lanțul de aprovizionare
Raportul invită țările să își intensifice eforturile pentru a aborda cauzele profunde ale producerii de deșeuri, în general și deșeuri alimentare în special în toate etapele și oferă consiliere în materie de politici, precum și de intervenții pentru a reduce pierderile de deșeuri alimentare. Reducerea risipei de alimente și a deșeurilor implică, de obicei, costuri, iar agricultorii, furnizorii și consumatorii vor prcurge acești pași numai dacă costurile lor sunt compensate de profiturile lor. Prin urmare, în conformitate cu raportul menționat, schimbarea motivațiilor pentru diverși jucători din lanțul de aprovizionare implică opțiuni de identificare care vor crește profiturile nete sau vor oferi informații mai bune cu privire la profiturile nete existente.
Chiar și atunci când părțile interesate ale industriei sunt conștiente de beneficiile reducerii risipei de alimente și a deșeurilor, acestea se pot confrunta cu constrângeri care le împiedică să își pună în aplicare acțiunile. De exemplu, fără asistență financiară, actorii privați din țările în curs de dezvoltare, în special micii fermieri, nu vor putea suporta costurile directe asociate implementării acestor acțiuni. Îmbunătățirea accesului la credite ar putea fi o opțiune, chiar și în absența informațiilor detaliate privind pierderile. Raportul își propune să ajute, de asemenea, guvernele să analizeze constrângerile și schimburile comerciale necesare pentru a implementa intervenții mai eficiente. De exemplu, guvernele pot educa furnizorii și consumatorii cu privire la beneficiile reducerii risipei de alimente și a deșeurilor și pot influența deciziile lor prin intermediul mai multor tipuri de acțiuni sau politici.
Raportul FAO privind Situația Mondială a Alimentației și Agriculturii 2019 pune în evidență că măsurile de politică pentru reducerea risipei de alimente și a pierderilor ar trebui să fie coerente și să implice o monitorizare și o evaluare eficace a intervențiilor pentru a asigura responsabilitatea acțiunilor și inițiativelor desfășurate.
[1] Preluare și traducere de pe site-ul https://news.un.org/fr/story/2019/10/1053991?utm_source=UN+News+-+French&utm_campaign=337be195b4-EMAIL_CAMPAIGN_2019_10_19_05_00&utm_medium=email&utm_term=0_0264da9d8f-337be195b4-107088985, postat pe 14 octombrie 2019, site vizitat pe 19 octombrie 2019