ADER 21.1.1

În data de 27 aprilie 2025, în cadrul Conferinței naționale organizate de Asociația Generală a Inginerilor din România (AGIR), cu tema „Progresul tehnologic – rezultat al cercetării”, a fost susținută lucrarea cu titlul „Necesitatea alinierii cercetării agricole la cerințele pieței”.

Această lucrare a fost elaborată în cadrul Centrului de Studii şi Cercetări de Biodiversitate Agrosilvică „Acad. David Davidescu” de către Prof. univ. dr. Gabriel Popescu și Dr. ing. Ioana Corina Moga, fiind prezentată în plen de către Dr. ing. Ioana Corina Moga. Rezultatele comunicate reflectă activitatea desfășurată în cadrul proiectului ADER 21.1.1/2023, intitulat „Cercetări privind capacitatea instituțională a parteneriatului public-privat de a participa activ la performarea agriculturii în plan randamental, economic, social și de mediu”.

Prezentarea a evidențiat necesitatea realinierii cercetării agricole la cerințele pieței, în contextul noilor provocări de ordin global și local. S-a subliniat importanța dezvoltării unei cercetări aplicative, orientate către nevoile concrete ale fermierilor și adaptate tendințelor de consum, precum și nevoia consolidării parteneriatelor între instituții de cercetare, mediul academic, sectorul privat și autoritățile publice. Totodată, s-a accentuat rolul fundamental al digitalizării și al formării continue a resursei umane în agricultură.

Participarea la acest eveniment a reprezentat o oportunitate valoroasă de diseminare a rezultatelor cercetării și de stimulare a dialogului interdisciplinar cu privire la dezvoltarea competitivă a agriculturii românești.

Pe parcursul întâlnirii, au fost prezentate noutăți privind tehnologiile moderne de cultură, produse pentru protecția plantelor, precum și proiecte de cercetare naționale și europene, între care și ADER 21.1.1, în care CSCBAS și INCDA Fundulea sunt parteneri.

După sesiunile de comunicări, participanții s-au deplasat în câmp, pentru a vizita loturile experimentale și demonstrative, unde au putut observa aplicarea tehnologiilor și performanțele obținute în condiții reale de cultură.

În cadrul proiectului ADER 21.1.1/2023 – „Cercetări privind capacitatea instituțională a parteneriatului publicprivat de a participa activ la performarea agriculturii în plan randamental, economic, social și de mediu”, au fost realizate loturi experimentale de grâu și orz. Fiind partener în proiect, INCDA Fundulea a susținut direct dezvoltarea și testarea loturilor experimentale. Rezultatele obținute au fost diseminate participanților la eveniment – cercetători, fermieri, reprezentanți ai administrației publice și ai mediului profesional – reflectând aplicabilitatea practică a cercetării în agricultură.

În data de 6 iunie 2025, în continuarea reuniunii interinstituționale desfășurate la Palatul Victoria pe 3 iunie, Prof.dr. Mohamed Khan, expert în extensie agricolă din Statele Unite ale Americii, a efectuat o vizită în teren în județul Călărași, alături de reprezentanți ai Secretariatului General al Guvernului și Institutului Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu” (INCE).

INCE a fost reprezentat de Prof. univ. dr. Gabriel Popescu, director al CSCBAS și coordonator științific al parteneriatului, respectiv CS III Alexandru Sin-Schneider.
Vizita a debutat la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea (INCD Fundulea), unde doamna CS I dr. Elena Petcu, director științific, a realizat o prezentare generală a activităților de cercetare desfășurate de institut, cu accent pe ameliorarea soiurilor de cereale și dezvoltarea agriculturii sustenabile.

După prezentare, delegația a vizitat loturile experimentale, inclusiv cele dedicate Zilei grâului și orzului. Prof. Khan a primit explicații privind tratamentele aplicate, culturile ecologice și s-a interesat în mod special de lotul experimental cu quinoa, prezentat de CS II dr. Victor Petcu și CS I Maria Joița-Păcureanu.

În continuare, delegația a vizitat locația expozițională AgriPlanta-RomAgroTec, unde prof. Khan a fost întâmpinat de doamna Corina Mareș, organizatoare a evenimentului, care i-a oferit detalii despre târg și i-au fost prezentate câmpurile demonstrative.

Înainte de vizitele la fermele locale, profesorului i-au fost prezentate două proiecte majore de cercetare și dezvoltare: ADER 21.1.1/2023 coordonat de CSCBAS (director proiect Prof.univ.dr. Gabriel Popescu), axat pe capacitatea instituțională a parteneriatului public-privat în agricultură și ADER 22.1.2/2023, în care CSCBAS este partener (responsabil proiect Dr.ing. Ioana Corina Moga), având ca obiectiv implementarea de tehnologii inovatoare în agricultură.
Ultima parte a vizitei a fost rezervată unor întâlniri directe cu fermierii din județ. Au fost vizitate:

– Ferma Agroserv Borcea, una dintre cele mai performante exploatații agricole din zonă, dotată cu echipamente de origine americană (tractoare, utilaje pentru prelucrarea solului, combine moderne), unde s-au purtat discuții privind eficiența economică a tehnologiei și integrarea acesteia în sistemele locale de producție;

– Fermele Iliuță – atât ferma vegetală, cât și ferma de bovine – unde profesorului Khan i-au fost prezentate modelele de organizare, infrastructura zootehnică, sistemele de irigații utilizate și soluțiile digitale adoptate pentru monitorizarea activităților agricole.

Discuțiile din teren au fost centrate pe schimbul de bune practici, adaptarea tehnologiilor americane la condițiile locale și importanța extensiei agricole ca punte între cercetare și fermieri.

În cadrul proiectului ADER 21.1.1, în data de 06 Iunie 2025 cercetătorii Centrul de Studii și Cercetări de Biodiversitate Agrosilvică „Acad. David Davidescu” (CSCBAS) au efectuat o vizită de lucru a câmpurilor de cercetare-dezvoltare ale Centrului de Cercetare pentru Agricultură Ecologică (CCAE) ale Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă (INCDA) Fundulea, în calitate de partener 1 în proiect.

Centrul de Cercetare pentru Agricultură Ecologică a fost înființat în anul 1994, ca departament în cadrul INCDA Fundulea, fiind prima infrastructură de cercetare în agricultura ecologică din România. Centrul are în componența sa trei categorii de spații în care își desfășoară activitatea de cercetare-dezvoltare, astfel:

1) Câmpul certificat pentru agricultură ecologică,

2) Laboratorul pentru teste agronomice și a calității produselor ecologice și

3) Spațiile pentru depozitarea și prelucrarea probelor și a semințelor.

Câmpul certificat pentru agricultura ecologică:

Încă din anul înființării Centrului, s-au cultivat și testat culturi de câmp în sistem ecologic specifice acestui nou tip de agricultură.

Câmpul de Agricultură Ecologică al INCDA Fundulea, 2025
Astăzi tot câmpul centrului este certificat ecologic, fiind în suprafață de 13,88 ha. Această suprafață este folosită în trei segmente cu destinație diferită din punct de vedere al obiectivelor de cercetare-dezvoltare și pentru colaborarea într-o manieră participativă cu agricultorii. Câmpul este deschis vizitării publicului larg.

Din discuțiile purtate în câmp, au rezultat următoarele idei cadru:

⦁ Pentru îmbunătățirea parteneriatului public-privat este nevoie de contractarea fermă în avans a semințelor ecologice care se obțin în câmpul de dezvoltare. Reprezentative în acest sens sunt cooperativele din Franța, în care producerea de sămânță se stabilește și se contractează cu doi ani în avans.

⦁ Infrastructura de cercetare nu este suficientă pentru obiectivele îndrăznețe propuse de Uniunea Europeană în domeniul agriculturii ecologice.

⦁ Prin cercetarea participativă a micilor agricultori se poate amplifica activitatea de cercetare-dezvoltare și inovare. Este o abordare diferită față de transferul tehnologic, în care se urmărește eficientizarea unui proces care generează rezultate standardizate.

⦁ Abordarea participativă este un proces folosit pentru a dezvolta tehnologii noi prin care se obțin transformări materiale dar și în societate. Pentru aceasta sunt implicați, în cazul de față, actorii de la ameliorarea și producerea de sămânță până la consumatorii finali (principiul ”farm to fork”).

⦁ Soiurile și practicile agroecologice sunt evaluate de participanții întregului lanț de producere alimentară pentru a se adapta la condițiile locale și la practicile din ferme, procesare și piață.

În baza parteneriatului dintre Centrul de Studii și Cercetări de Biodiversitate Agrosilvică „Acad. David Davidescu” (CSCBAS) și Institutul Național de Cercetare Dezvoltare Agricolă (INCDA) Fundulea încheiat în anul 2022 și în cadrul proiectului comun Ader 21.1.1. (program sectorial, Ministerul Agriculturii) Cercetări privind capacitatea instituţională a parteneriatului public-privat de a participa activ la performarea agriculturii în plan randamental, economic, social şi de mediu – demarat în anul 2024, au fost efectuate următoarele activități în vederea susținerii unor inițiative public-private.

Suport științific pentru activitatea de extensie la culturile de floarea-soarelui grâu, grâu durum, triticale și orz în condiții ecologice și a valorificării produselor de panificație

Suport participativ în procesul de introducere în cultură a speciei Quinoa (Chenopodium quinoa) în Călărași și Giurgiu

⦁ Creșterea agrobiodiversității prin valorificarea culturilor sub-utilizate (minore) – cadrul teoretic pentru inițiativele private de extindere și introducere în cultură a speciei quinoa (Chenopodium quinoa).

Crearea de Laboratoare vii, care înseamnă forme moderne de colaborare în piața transferului de cunoaștere, prin care s-a evaluat impactul rezultatelor cercetării agricole asupra producătorilor din ramură – au avantajul unei testări rapide în practică de către actorii implicați. În cazurile de față, calitatea soiurilor de grâu, obținute în condiții reale de cultivare, s-a evaluat rapid, de către brutari locali. Acest feed-back este util amelioratorilor pentru a cunoaște caracterele pe care le au în vedere în selectarea soiurilor.

Quinoa a fost cultivată la cererea fermierilor care sunt în căutarea unor culturi alternative pentru a face față secetei din zonă și a avea avantajul cultivării locale a unei culturi de nișă.

Proiectul ”ADER 21.1.1. – Cercetări privind capacitatea instituțională a parteneriatului public-privat (PPP) de a participa activ la performarea agriculturii în plan randamental, economic, social și de mediu”, a fost prezentat micilor fermieri din județul Giurgiu, în cadrul unui eveniment organizat în localitatea Hotarele, în data de 2 Mai 2025. Prezentarea a fost făcută de Victor Petcu, cercetător în cadrul Centrului de Studii și Cercetări de Biodiversitate Agrosilvică, membru în echipa de implementare a proiectului. Principalele subiecte abordate au vizat:

⦁ Studierea cadrului instituțional al PPP-urilor și a riscurilor asociate;

⦁ Evaluarea impactului socio-economic și de mediu al acestor parteneriate;

⦁ Identificarea instituțiilor generatoare de progres tehnic și inițierea transferului de cunoaștere;

⦁ Promovarea unor modele eficiente de parteneriate pentru gestionarea durabilă a agriculturii

În spiritul proiectului a fost subliniată importanța dezvoltării unor structuri asociative care să favorizeze competitivitatea și reziliența fermelor, în special prin valorificarea progresului tehnologic și transferul de inovație. Activitățile de diseminare, precum organizarea de conferințe, ateliere, vizite de lucru și parteneriate cu asociații de producători, joacă un rol central în extinderea impactului acestui proiect în teritoriu.

A fost semnalată, totodată, și orientarea excesivă, în agricultura românească spre culturi mari cu valoare economică relativ scăzută, în contrast cu exemplul Italiei, care valorifică superior culturile specializate (precum legumele și florile). A fost citat academicianul Gheorghe Ionescu-Șișești, care încă din perioada interbelică atrăgea atenția asupra necesității de a proteja solurile și pădurile, resurse fundamentale pentru supraviețuirea și prosperitatea națională.

O secțiune consistentă a fost dedicată prezentării beneficiilor agronomice, ecologice și economice ale culturilor de nișă – plante precum quinoa, hrișca, meiul, dar și plantele medicinale (lavandă, gălbenele, armurariu, mentă) și arbuștii fructiferi (aronia, cătină, zmeură, goji). Aceste culturi contribuie nu doar la diversificarea veniturilor fermierilor, ci și la îmbunătățirea sănătății ecosistemelor agricole prin atragerea polenizatorilor, combaterea levigării azotului și sechestrarea carbonului în sol.

Un alt punct important abordat a fost amplasarea culturilor în funcție de favorabilitatea pedoclimatică, cu exemple concrete din județul Giurgiu și utilizarea cercetărilor de specialitate pentru zonarea speciilor pomicole. În acest sens, au fost prezentate date statistice și hărți climatice relevante pentru perioada 1959–2022, care arată schimbări semnificative în condițiile meteorologice și de sol din regiune.

În concluzie, evenimentul de la Hotarele a reprezentat un exemplu de bune practici în valorificarea potențialului local prin educație agricolă, transfer de cunoștințe și consolidarea unei rețele de sprijin pentru agricultura sustenabilă. Performanța pe termen lung în agricultură nu este nicidecum exploatare intensivă a resurselor, ci alegerea soluțiilor prietenoase cu mediul înconjurător. Această inițiativă s-a dovedit a fi un pas important spre îmbunătățirea ecosistemelor naturale și sociale, cu accent pe conservarea biodiversității, sănătatea solului și autonomie economică locală.