PROIECT: „Cercetări privind capacitatea instituțională a parteneriatului public-privat de a participa activ la performarea agriculturii în plan randamental, economic, social și de mediu” (ADER 21.1.1/2023)

Este finanțat de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în cadrul Planului sectorial de cercetare-dezvoltare 2023–2026. Proiectul este coordonat de Centrul de Studii și Cercetări de Biodiversitate Agrosilvică „Acad. David Davidescu” (CSCBAS), în parteneriat cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea (INCDA Fundulea), Academia de Studii Economice din București (ASE) și Institutul Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu” (INCE). Implementarea proiectului se desfășoară pe perioada 2023-2026, fiind structurată în 4 etape.

Obiectivul general al proiectului îl constituie întărirea capacității instituționale a relațiilor de tip parteneriat public-privat (PPP), ca suport al sporirii competitivității în agricultură, prin dezvoltarea și intensificarea structurilor de tip asociativ, având ca rezultat revitalizarea sectorului de creștere a animalelor și stimularea utilizatorilor de suprafețe agricole pentru practicarea unei agriculturi durabile. Proiectul pornește de la constatarea existenței unui decalaj între instituțiile generatoare de informații generatoare de valoare adăugată și beneficiarii acestor informații, respectiv fermierii, cooperativele, asociații profesionale – precum și de la nevoia adaptării cercetării agricole la cerințele reale ale pieței și la provocările actuale (schimbări climatice, competitivitate, sustenabilitate etc.).

Etapele proiectului sunt dedicate, pe rând, evaluării cadrului instituțional existent, identificării actorilor relevanți și a mecanismelor funcționale de parteneriat, precum și inițierii unor acțiuni concrete de transfer de cunoaștere către actorii zonali din agricultură. Această abordare graduală permite fundamentarea intervențiilor și asigură coerența între dimensiunea teoretică și cea aplicativă a cercetării.

Faza 1, 2023 – Studii asupra sistemului instituțional de tip PPP și al factorilor de risc care influențează funcționarea acestora
Faza 2, 2024 – Studiul socio-economic și de mediu cu identificarea instituțiilor partenere cu rol în PPP din agricultură
Faza 3, 2025 – Identificarea instituțiilor generatoare și promotoare de progres tehnic și tehnologic din agricultură și inițierea unor acțiuni prin care să se asigure transferul de cunoaștere
Faza 4, 2026 – Promovarea unor modele de parteneriate între instituțiile publice și cele private din piața cunoașterii din agricultură

Un accent important este pus pe rolul parteneriatului public-privat ca mecanism de interfață între cercetare, administrație publică și mediul economic. În acest sens, proiectul analizează capacitatea instituțiilor publice și private de a coopera eficient, de a disemina rezultatele cercetării și de a transforma cunoașterea într-un factor real de producție. Sunt avute în vedere atât sectorul vegetal, cât și cel zootehnic.

Proiectul ADER 21.1.1/2023 acordă o importanță deosebită comunicării și diseminării rezultatelor, considerate componente esențiale ale funcționării pieței transferului de cunoaștere. Activitățile de diseminare sunt concepute ca procese continue, orientate spre dialog și consultare, implicând fermieri, asociații de producători, instituții publice, mediul academic și decidenți. Prin această abordare, proiectul contribuie la consolidarea relațiilor instituționale, la creșterea gradului de încredere între actorii implicați și la fundamentarea unor politici agricole bazate pe cunoaștere și inovare.

Activitățile de diseminare principale:

– Organizare vizite de lucru între instituțiile bazate pe parteneriate public-privat si actorii zonali din agricultură;

Organizare work-shop la nivel de instituții parteneriat public-privat cu personalități din cercetare, învățământ superior mediul academic și beneficiarii finali;
Organizare sesiuni de focus grup pentru identificarea problemelor cu care se confruntă fermierii în ceea ce privește transferul de cunoaștere / rezultatelor cercetărilor realizate de către producătorii de cunoaștere;

– Realizare pagina web proiect;

– Publicare articole în reviste de specialitate;

– Realizare comunicate de presă;

– Realizare flyer / broșură de prezentare proiect și rezultate;

Organizare conferințe; Participări în cadrul conferințelor de specialitate;

– Contactare asociații de producători din domeniul agricol in vederea diseminării rezultatelor proiectului și identificării nevoilor și problemelor cu care se confruntă actorii zonali din agricultură.

În ansamblu, proiectul ADER 21.1.1/2023 oferă un cadru științific și instituțional pentru modernizarea agriculturii românești, evidențiind rolul central al parteneriatelor public-private în transformarea cercetării agricole într-un instrument activ de sprijin pentru performanța economică, socială și de mediu a sectorului agricol. (Mai multe amănunte: AICI).

PROIECT: „Modele tehnico-economice de reducere a vulnerabilității veniturilor exploatațiilor zootehnice față de schimbările climatice”
(ADER 22.1.2)

Este finanțat în cadrul Programului național de cercetare-dezvoltare ADER, având ca beneficiar Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii și Dezvoltare Rurală – ICEADR, iar ca parteneri Centrul de Studii și Cercetări de Biodiversitate Agrosilvică „Acad. David Davidescu” (CSCBAS) și Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Montanologie Cristian – Sibiu. Proiectul este implementat în perioada 18.07.2023–30.06.2026, înscriindu-se în domeniul „Economie, organizare, management și marketing în agricultură”, cu accent pe dimensiunea economică, tehnico-organizatorică și de adaptare a fermelor zootehnice la provocările climatice.

Contextul actual al politicilor europene privind adaptarea agriculturii la schimbările climatice impune necesitatea dezvoltării de soluții tehnico-economice aplicabile în fermele zootehnice, care să susțină productivitatea și rentabilitatea exploatațiilor într-un mediu volatil. Proiectul ADER 22.1.2 răspunde acestei provocări prin elaborarea și validarea unui set de modele tehnico-economice ce pot fi aplicate în ferme, în funcție de dimensiunea exploatației și resursele disponibile.

Obiectivul proiectului este fundamentarea economică și tehnică a soluțiilor ce pot reduce vulnerabilitatea veniturilor exploatațiilor zootehnice în contextul schimbărilor climatice, prin optimizarea tehnologiilor de producție, dezvoltarea lanțurilor valorice și valorificarea oportunităților comerciale. Pentru atingerea acestui scop, proiectul este structurat în șase faze. CSCBAS a fost implicat în derularea fazelor 1 și 4.

Principalele rezultate preconizate ale proiectului includ elaborarea unor ghiduri tehnico-economice de gestionare durabilă a culturilor furajere și a pajiștilor, ghiduri de investiții în tehnologii noi pentru adaptarea la condițiile climatice actuale etc. Aceste materiale sunt concepute să servească ca instrumente practice pentru fermierii zootehnici oferind alternative adaptate la variațiile climatice și economice, optimizarea costurilor de producție și îmbunătățirea rentabilității economice.

În ansamblu, proiectul ADER 22.1.2/2023 contribuie la consolidarea economiei zootehnice românești prin punerea la dispoziția factorilor decizionali și practicieni a unor instrumente tehnico-economice, capabile să reducă vulnerabilitatea financiară în fața schimbărilor climatice și să sprijine dezvoltarea sustenabilă și competitivă a exploatațiilor agricole. Modelul adoptat urmărește nu doar eficientizarea proceselor de producție, ci și sporirea rezilienței pe termen mediu și lung a fermelor zootehnice în contextul noilor provocări de mediu și pieței.

Membrii CSCBAS implicați în implementarea proiectului ADER 22.1.2 au contribuit în mod direct la elaborarea a două volume de specialitate, cu rol aplicativ în fundamentarea modelelor tehnico-economice destinate reducerii vulnerabilității exploatațiilor zootehnice în contextul schimbărilor climatice:

Rodica Chetroiu, Lidia Iurchevici, Diana Maria Ilie, Gabriel Popescu (CSCBAS), Ioana Corina Moga (CSCBAS), Lavinia Udrea (CSCBAS), Petruța Anoneta Turek-Rahoveanu, Agricultura sub impactul condițiilor actuale de mediu și climă, Editura Terra Nostra, ISBN 978-606-623-161-9 Iași, 2023
Rodica Chetroiu, Lidia Iurchevici, Diana Maria Ilie, Gabriel Popescu (CSCBAS), Ioana Corina Moga (CSCBAS), Ancuța Marin Petruța, Antoneta Turek-Rahoveanu, Alexandra Marina Manolache, Model tehnico-economic de reducere a impactului schimbărilor climatice în fermele de bovine, ISBN 978-973-0-42017-3, Institutul de Cercetare Pentru Economia Agriculturii și Dezvoltare Rurală, București, 2025.

PROIECT BIOBRICK
Utilizarea in construcții a bioresurselor regenerabile provenite din agricultură și din stațiile de epurare

Informații generale

Titlu proiect: Utilizarea in construcții a bioresurselor regenerabile provenite din agricultură și din stațiile de epurare

Acronim: BIOBRICK

Nr. contractului: 727PED/30.06.2022

Denumirea Programului din PN III: Programul 2 – Creșterea competitivității economiei românești prin cercetare, dezvoltare și inovare

Cod proiect: PN-III-P2-2.1-PED-2021-3175

Autoritatea Contractantă: Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării

Director proiect: Prof. Univ. Dr. Gabriel POPESCU

Perioada de implementare: 30/06/2022 – 29/06/2024

Durata proiectului: 24 luni

Denumire beneficiar: Centrul de Studii si Cercetari de Biodiversitate Agrosilvica „Acad. David Davidescu” (CSCBAS)

Parteneri

P1 – Parc Tehnologic si Industrial Giurgiu NORD SA (PTIGN)

Responsabil proiect partener: Drd. Ec. Nicoleta Raluca JIANU

Rezumat

Există intense preocupări la nivel mondial pentru gestionarea deșeurilor într-un mod ecologic și utilizarea materialelor secundare pe care le conțin. Proiectul propune utilizarea unor deșeuri din sectoare majore ale economiei, și anume: agricultură, epurare ape uzate, sticlă în scopul obținerii materialelor de construcție (cărămizi), cu respectarea principiilor bioeconomiei. În plus, deșeurile (cărămizile ieșite din durata de viață) sunt reutilizate prin reintegrarea lor pentru realizarea aceluiași tip de produs (cărămizi).

Proiectul este dezvoltat prin colaborarea a 2 instituții, una provenind din zona de cercetare, CSCBAS – institut sub coordonarea Academiei Române, cel de al doilea partener fiind din mediul industrial, PTIGN.

Principalele obiective ale BIOBRICK sunt:

– sporirea gradului cunoașterii privind managementul deșeurilor și al reciclării acestora;

– obținerea unei rețete fiabile pentru realizarea cărămizilor din deșeuri;

– reducerea costurilor în cadrul stațiilor de epurare legate de managementul deșeurilor;

– lărgirea portofoliului de produse comercializate de către PTIGN.

În cadrul activităților proiectului vor fi concepute rețete noi pentru fabricarea cărămizilor din diferite tipuri de deșeuri; vor fi create cărămizi din rețetele propuse; cărămizile realizate vor fi testate din punct de vedere fizico-mecanic și al respectării legislației de mediu; noile produse care ies din durata de viață vor fi reciclate pentru obținerea de produse similare; va fi efectuată o cercetare de piață analizând posibilitatea introducerii pe piață a noilor produse. Necesitatea proiectului este dată și de dorința agentului economic parte din consorțiul BIOBRICK de a găsi soluții ieftine pentru managementul deșeurile generate pe piața locală. Rezultatele inovative vor fi protejate prin depunerea unei cereri de brevet de invenție conform rețetei optime, care va fi stabilită în urma cercetărilor din cadrul proiectului.

Rezultate estimate

– Rețete de realizare a cărămizilor din bioresurse regenerabile.

– Model experimental realizat.

– Cerere de brevet de invenție.

– Diseminarea rezultatelor proiectului.

Obiectivul proiectului

Scopul proiectului este reprezentat de utilizarea bioresurselor regenerabile, cum ar fi deșeurile din agricultură, din stații de epurare a apelor uzate și din industria fibrei de sticlă în vederea obținerii de materiale de construcție (cărămizi). De asemenea, proiectul urmărește reutilizarea deșeurilor (cărămizi care și-au încheiat ciclul de viață) pentru a le reintegra și a realiza același tip de produs (cărămizi). În acest fel, BIOBRICK contribuie la dezvoltarea conceptului de economie circulară.

Bugetul proiectului aprobat în cererea de finanțare

Valoarea totală a Contractului este de 648.950,00 lei, reprezentând suma totală alocată proiectului, atât de la bugetul de stat, cât și din alte surse (cofinanțarea), din care pentru anii bugetari:

ETAPA I – Perioada de implementare 30.06.2022–31.12.2022

În cadrul Etapei I s-a realizat identificarea materialelor agricole pentru realizarea cărămizilor.

Această activitate presupune identificarea tuturor resurselor agricole existente la nivel național, accesibile scopului proiectului. Alegerea materialelor potrivite pentru realizarea cărămizilor este determinată de:

– îmbunătățirea caracteristicilor produsului final: cărămizi ecologice pentru construcții ecologice, în conformitate cu legislația de mediu în vigoare;

– îmbunătățirea proprietăților termoizolante ale cărămizilor;

– îmbunătățirea proprietăților fonoizolante ale cărămizilor;

– posibilitatea reducerii amprentei de carbon pentru cărămizi;

– valorificarea deșeurilor agricole;

– posibilitatea reducerii cheltuielilor pentru obținerea cărămizilor.

Agricultura este generatoarea unei cantități mari de deșeuri provenind de la plantele agricole.

Plantele agricole pot asigura valorificarea: tulpinilor; frunzelor; cojilor semințelor.

Cele mai semnificative reziduuri provenite din sectorul agricol, sunt:

– paiele de grâu, de ovăz, secară şi rapiță;

– tulpini de floarea soarelui;

– frunzele verzi sau uscate de la diverși copaci, de la sfeclă de zahăr, floarea soarelui, sfeclă furajeră;

– pleavă de diferite boabe cerealiere (orz, ovăz, grâu);

– diferite învelișuri de semințe (coji de nuci, de alune, de semințe de floarea soarelui);

– coceni şi știuleți de porumb;

– lujeri de roșii, cartofi, soia, fasole etc.;

– resturi de trifoi, lucernă verde sau uscată;

– coardă de viţă de vie de la curățirea viei;

– ramuri de la curățirea pomilor fructiferi, etc.

Deșeurile provenite din agricultură au devenit din ce în ce mai utilizate datorită caracteristicilor îmbunătățite ale materialului obținut, în principal în ceea ce privește izolarea termică și acustică, costurile mai scăzute și protejarea mediului prin reducerea utilizării materiilor prime convenționale.

Alegerea deșeurilor agricole ca adaos pentru obținerea materialelor de construcție sub formă de cărămizi, urmărește să imprime ca efect:

– producerea de cărămizi ecologice pentru construcții ecologice, in conformitate cu legislația de mediu in vigoare (Legea 211/2011 privind regimul deșeurilor; HOTARARE nr. 856 / 2002 privind evidența gestiunii deșeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase; ORDIN nr. 95 din 12 februarie 2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare si procedurilor preliminare de acceptare a deșeurilor la depozitare și lista națională de deșeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de deșeuri);

– proprietăți termoizolante;

– proprietăți fonoizolante;

– reducerea amprentei de carbon;

– impactul pozitiv al acestor materiale de construcție vegetale asupra consumului de energie în clădiri în cele trei faze: construcție, exploatare și demolare.

Pe baza rezultatelor cercetărilor efectuate se poate concluziona faptul că în cadrul analizei din Etapa I au fost abordate deșeuri agricole variate, urmărindu-se influența diferitelor procente de compoziție asupra proprietaților produsului final. De asemenea, alegerea materialului agricol potrivit pentru includerea în matricea cărămizilor, s-a făcut luând în considerare cercetările efectuate la nivel național şi internațional şi având în vedere cantitățile din fiecare clasă de deșeuri agricole, generate în Romania.

Se poate afirma faptul că paiele de cereale sunt pe primul loc, din punct de vedere al răspândirii şi al accesibilității. Pe locurile următoare sunt culturile de floarea soarelui și de porumb.

ETAPA II – Perioada de implementare 01.01.2023–31.12.2023

Etapa 2 – 2023

DISEMINARE REZULTATE ÎN COLABORARE EFECTIVĂ

ARTICOLE PUBLICATE

Gabriel POPESCU, Nicoleta Raluca JIANU, Ioana Corina MOGA, Iulian VOICEA, Aneta CHIVOIU, Mirela SIMION, Elena Laura TROANCĂ, Valorificarea deșeurilor în vederea protecției mediului, Proceedings of ISB-INMA TEH 2023 (BDI), Print: ISSN 2344 – 4118; CD-ROM: ISSN 2344 – 4126; Online: ISSN 2537 – 3773; ISSN-L 2344 – 4118, pg. 192-197

ARTICOLE ÎN CURS DE PUBLICARE

1. Gabriel POPESCU, Nicoleta Raluca JIANU, Aneta CHIVOIU, Mirela SIMION, Silvia MORARU, Ioana Corina MOGA, Dezvoltare sustenabilă în domeniul materialelor de construcții, Buletinul AGIR 4/2023, ISSN-L 1224-7928, Online: ISSN 2247-3548, (BDI)

1. Nicoleta Raluca JIANU, Ioana Corina MOGA, Gabriel POPESCU, Iulian VOICEA, Aneta CHIVOIU, Mirela SIMION, Silvia MORARU, Elena Laura TROANCĂ, Bricks obtained from industrial and agricultural waste, în Proceedings of the International Conference ESPERA 2023 (indexat ISI) (termen trimitere lucrare – ian 2024).

PARTICIPĂRI LA CONFERINȚE
ISB-INMA TEH International Symposium, 6-8 Octombrie 2023, București, România
Gabriel POPESCU, Nicoleta Raluca JIANU, Ioana Corina MOGA, Iulian VOICEA, Aneta CHIVOIU, Mirela SIMION, Elena Laura TROANCĂ, Valorificarea deșeurilor în vederea protecției mediului

https://isbinmateh.inma.ro/wp-content/uploads/2023/10/FINAL-PROGRAM-of-ISB-INMA-TEH-2023.pdf

International Conference, ”Economic Scientific Research – Theoretical, Empirical and Practical Approaches”ESPERA, 23 -24 Noiembrie 2023, București, România (Conferință indexată ISI)

Nicoleta Raluca JIANU, Ioana Corina MOGA, Gabriel POPESCU, Iulian VOICEA, Aneta CHIVOIU, Mirela SIMION, Silvia MORARU, Elena Laura TROANCĂ, Bricks obtained from industrial and agricultural waste

http://www.ince.ro/ESPERA/Agenda_ESPERA_2023_-_BT_22.11.2023.pdf

International Conference on Innovative Research 2023, 11-12.05.2023, Iași, România

Gabriel POPESCU, Nicoleta Raluca JIANU, Aneta CHIVOIU, Silvia MORARU, Mirela SIMION, Ioana Corina MOGA, New Environmentally Friendly Materials for Making Bricks

https://euroinvent.org/cat/ICIR_2023.pdf

Simpozionul Progresul tehnologic – rezultat al cercetării, AGIR, 27.04.2023, București, România

Gabriel POPESCU, Nicoleta Raluca JIANU, Aneta CHIVOIU, Mirela SIMION, Silvia MORARU, Ioana Corina MOGA, Dezvoltare sustenabilă în domeniul materialelor de construcții,
https://www.agir.ro/stiri/invitatie-la-simpozionul-progresul-tehnologic–rezultat-al–cercet%C4%82rii-_834.html

Conferința “Biodiversitatea agrosilvică sub impactul schimbărilor climatice – gestionarea prin ameliorare și tehnologii adecvate, garanție a siguranței și securității alimentare”, 12-13.10.2023 București, România

Gabriel POPESCU, Nicoleta Raluca JIANU, Aneta CHIVOIU, Silvia MORARU, Ioana Corina MOGA, Materiale de construcții obținute din deșeuri agricole și industriale

https://agroforest-bio.incda-fundulea.ro/index.php/ro/program

PARTICIPĂRI ÎN CADRUL SALOANELOR DE INVENTICĂ

15th European Exhibition of Creativity and Innovation – EUROINVENT, Iasi, Romania, 11-13 mai 2023, www.euroinvent.org
Salonul Inovării și Cercetării UGAL INVENT, 9-10 Noiembrie 2023, www.invent.ugal.ro

PREMII OBȚINUTE
Medalia de aur în cadrul Salonului Inovării și Cercetării UGAL INVENT, 9-10 Noiembrie 2023
Diploma de excelență din partea INMA în cadrul Salonului Inovării și Cercetării UGAL INVENT, 9-10 Noiembrie 2023
Medalia de aur pentru activitatea in cercetare depusă de către Ioana Corina Moga, premiu acordat în cadrul Salonului Inovării și Cercetării UGAL INVENT, 9-10 Noiembrie 2023
Medalia de aur în cadrul 15th European Exhibition of Creativity and Innovation – EUROINVENT, Iași, România, 11-13 mai 2023
CERERE DE BREVET DE INVENȚIE

Gabriel POPESCU, Ioana Corina MOGA, Aneta CHIVOIU

POSTERE REALIZATE ÎN VEDEREA PARTICIPĂRII LA DIFERITE EVENIMENTE ȘTIINȚIFICE

În cadrul etapei s-au realizat postere în vederea participării la soloanele de inventică și la conferința științifică “Biodiversitatea agrosilvică sub impactul schimbărilor climatice – gestionarea prin ameliorare și tehnologii adecvate, garanție a siguranței și securității alimentare”.

Etapa 2 – 2023

REZUMAT EXECUTIV AL ACTIVITĂȚILOR REALIZATE

Activitate 2.1. Realizare cărămizi (minim 5 rețete)

Aceasta activitate s-a finalizat cu realizarea a 5 rețete de cărămizi pentru 3 tipuri de deșeuri agricole (paie de grâu, tulpini de floarea soarelui, știuleți de porumb).

Activitate 2.2. Testare cărămizi (minim 5 tipuri) din punct de vedere fizico-mecanic

Conform testărilor efectuate se concluzionează că modelele experimentale pentru cele 2 tipuri de rețete – rețeta 1 și rețeta 2 – incluzând cele 3 tipuri de deșeuri agricole (paiele de cereale; tulpini floarea soarelui; știuleți de porumb) corespund din punct de vedere fizico-mecanic pentru a se putea trece la etapa următoare, testarea bio-cărămizilor din punct de vedere al încadrării în legislația de mediu și la etapa de testare a compatibilitătii cărămizilor cu tipurile de materiale de construcții utilizate în realizarea diferitelor structuri. Se constată comportament similar, din punct de vedere fizico-mecanic al modelelor experimentale pentru cele 2 tipuri de rețete – rețeta 1 și rețeta 2.

Activitate 2.3 Testare cărămizi (minim 5 tipuri) din punct de vedere al încadrării în legislația de mediu

Activitatea a constat în testarea fizico-chimică a modelelor experimentale de cărămizi, în vederea stabilirii posibilităților de încadrare în condițiile impuse de legislația de mediu referitoare la deșeuri.

Conform testelor fizico-chimice efectuate asupra celor 6 tipuri de modele experimentale se poate concluziona:

rezultatele analizelor fizico-chimice indică încadrarea celor 6 tipuri de modele experimentale în clasa de deşeuri inerte, conform legislației de mediu (Legea 211/2011; HG 856/2002; Ordin 95/2005).

– rezultatele analizelor fizico-chimice sunt apropiate valoric, ceea ce indică o interacțiune fizico-chimică puternică a componentelor bio-cărămizilor, aceasta nepermițând levigarea compușilor chimici toxici (cloruri, sulfaţi, metale grele);

– rezultatul acestui comportament fizico-chimic al modelelor experimentale ale cărămizilor este încadrarea lor în clasa de deșeuri inerte față de mediul înconjurător.

Activitatea 2.4. Testarea compatibilității cărămizilor (minim 5 tipuri) cu tipurile de materiale de construcții utilizate în realizarea diferitelor structuri

Rezultatele obținute în urma testelor pe cărămizi indică comportament asemănător cu cel menționat în literatura de specialitate pentru cărămizi din deșeuri agricole (valori ale rezistenței la compresiune la aprox. 75%-86% față de cărămizi din compuși minerali). Rețeta nr. 1 având ca deșeu agricol știuleți de porumb și rețeta nr. 2, având ca deșeu agricol paiele de grâu, permit obținerea de cărămizi cu cea mai bună rezistență la compresiune din toate testele experimentate. Pornind de la aceste considerente și având în vedere datele din literatura de specialitate referitoare la conductivitate termică și izolare fonică, se poate spune că aceste cărămizi pot fi folosite cu rol de protecție termică și fonică pentru structurile de zidărie. Funcție de nivelul de încredere al proprietăților mecanice, cărămizile se încadrează în element de zidărie clasa II.

Din puncte de vedere al indicatorilor de diseminare, aceștia au fost depășiți față de cei menționați în cadrul Planului de realizare.

O cerere de brevet de invenție a fost depusă la OSIM.

Rezultatele obținute (cererea de brevet de invenție) au fost premiate în cadrul a două saloane internaționale de inventică, obținând Medalii de aur și alte premii speciale.

ETAPA III – Perioada de implementare 01.01.2024–29.06.2024

ACTIVITĂȚI DE DISEMINARE

Articole publicate:
INNOVATIVE SOLUTIONS FOR THE PRODUCTION OF BRICKS FROM WASTEWATER TREATMENT SLUDGE

Gabriel POPESCU, Nicoleta-Raluca JIANU, Ioana-Corina MOGA, Mădălina-Teodora ANDREI, Aneta CHIVOIU, Laurențiu CIORNEI, Mirela SIMION

Annals of Spiru Haret University. Economic Series, Vol. 22 No. 3 (2022) – http://anale.spiruharet.ro/index.php/economics/article/view/1283 (BDI)

DEŞEURI AGRICOLE ŞI ALTE TIPURI DE DEŞEURI UTILIZATE ÎN INDUSTRIA CONSTRUCŢIILOR

Gabriel POPESCU, Nicoleta Raluca JIANU, Ioana Corina MOGA, Iulian VOICEA, Aneta CHIVOIU, Mirela SIMION, Elena Laura TROANCĂ

Proceedings of ISB-INMA TEH 2022 (BDI)
B. Participări la conferințe:

THE CIRCULAR ECONOMY APPLIED TO THE AGRICULTURE AND WASTEWATER TREATMENT SECTOR

Gabriel POPESCU, Ioana-Corina MOGA, Nicoleta-Raluca JIANU, Mădălina-Teodora ANDREI, Aneta CHIVOIU, Mirela SIMION

VI-INTERNATIONAL EUROPEAN CONFERENCE ON INTERDISCIPLINARY SCIENTIFIC RESEARCH, 26-27 August 2022, București, România

https://www.eucongress.org/_files/ugd/614b1f_34d8cff6a4d3485e93356985b49855a6.pdf

DEŞEURI AGRICOLE ŞI ALTE TIPURI DE DEŞEURI UTILIZATE ÎN INDUSTRIA CONSTRUCŢIILOR

Gabriel POPESCU, Nicoleta Raluca JIANU, Ioana Corina MOGA, Iulian VOICEA, Aneta CHIVOIU, Mirela SIMION, Elena Laura TROANCĂ

ISB-INMA TEH International Symposium, 6-8 Octombrie 2022, București, România.

REZUMAT TEHNIC ETAPA III (iunie 2024)

Testele experimentale au constat în realizarea de cărămizi conform a 5 rețete (Tabelul 1). Fiecare rețetă a fost experimentată pentru cele 3 tipuri de deșeuri agricole.

Tabel 1. Rețete cărămizi

Model experimental	Rețetă	Deșeu agricol	Compoziție (%)
Model experimental	Rețetă	Deșeu agricol	Nămol	Deșeu agricol	Ciment	Nisip	Fibră de sticlă
1	1	Paie de grâu	30	20	20	25	5
2	2		40	10	30	15	5
3	3		40	30	10	18	2
4	4		50	20	10	15	5
5	5		50	25	20	18	2
6	1	Tulpini de floarea soarelui	30	20	20	25	5
7	2		40	10	30	15	5
8	3		40	30	10	18	2
9	4		50	20	10	15	5
10	5	Știuleți de porumb	50	25	20	18	2
11	1		30	20	20	25	5
12	2		40	10	30	15	5
13	3		40	30	10	18	2
14	4		50	20	10	15	5
15	5		50	25	20	18	2

Cărămizile obținute au comportament similar în condiții de levigare și din punct de vedere al testelor fizico-chimice (conform tabel 2).

Tabel 2. Comportamentul cărămizilor în condiții de levigare

Model (conform rețetă Tabel 1)	Rețeta	Deșeu agricol	Legea 211/2011 HG 856/2002	Ordin 95/2005
1	1	Paie de grâu	Nepericulos	Inert
2	2	Paie de grâu	Nepericulos	Inert
6	1	Tulpini de floarea soarelui	Nepericulos	Inert
7	2	Tulpini de floarea soarelui	Nepericulos	Inert
11	1	Știuleți de porumb	Nepericulos	Inert
12	2	Știuleți de porumb	Nepericulos	Inert

Suplimentar, s-au testat rețete de cărămizi care înglobează și deșeuri provenite de la reciclarea altor cărămizi. S-au testat 2 variante, cu adaos de cărămidă clasică reciclată, măcinată și în a doua variantă cu adaos de cărămidă provenită din etapa 2 a BIOBRICK.

Pentru realizarea rețetelor de cărămizi (cu adaos de deșeuri provenite din cărămidă clasică – Fig 1 și 2) au fost utilizate următoarele materii prime: deșeuri cărămidă clasică, din demolări; nămol stație preepurare ape uzate industriale; deșeuri agricole; ciment; nisip; fibră de sticlǎ. În Tabelul 3 se prezintă comportamentul fizico-mecanic al cărămizilor cu conținut din deșeuri de cărămizi clasice.


Fig. 1. Cărămizi cu deșeuri din cărămidă clasică	Fig. 2. Cărămizi cu deșeuri din cărămidă clasicǎ

Tabel 3. Comportament fizico-mecanic al cărămizilor din deșeuri de cărămizi clasice

Reţeta	Comportament fizico-mecanic
Reţeta	Aspect fizic al cărămizii din deșeuri de cărămidă clasică	Comportament mecanic (rezistența la lovire, după 7 zile de uscare)
1C	Aspect cenușiu. Este sfărâmicios după uscare 7 zile.	La simpla lovire mecanică apar crăpături mari, cu sfărâmare în structură.
2C	Aspect cenușiu, deșeul este uniform repartizat, după uscare. Nu este sfărâmicios. Cărămida își păstrează forma după uscare.	La simpla lovire mecanică nu apar crăpături în structură.
3C	Aspect cenușiu. Este sfărâmicios după uscare timp de 7 zile.	La simpla lovire mecanică apar crăpături mari, cu sfărâmare în structură.
4C	Aspect cenușiu, deșeul este uniform repartizat în structura cărămizii. Nu este sfărâmicios.	La simpla lovire mecanică nu apar crăpături în structură.
5C	Aspect cenușiu. Este sfărâmicios după uscare timp de 7 zile.	La simpla lovire mecanică apar crăpături mari, cu sfărâmare în structură.
6C	Aspect cenușiu, deșeul este uniform repartizat, după uscare. Nu este sfărâmicios.	La simpla lovire mecanică nu apar crăpături în structură.
7C	Aspect cenușiu, deșeul este uniform repartizat, după uscare. Nu este sfărâmicios.	La simpla lovire mecanică nu apar crăpături în structură.

Pentru realizarea rețetelor de cărămizi (cu adaos de deșeuri provenite din cărămizile obținute în cadrul BIOBRICK – Fig. 3) au fost utilizate următoarele materii prime:deșeuri biocǎrǎmidǎ – BIOBRICK; nămol staţie preepurare ape uzate industriale; ciment; nisip; fibrǎ de sticlǎ. În Tabelul 4 se prezintă comportamentul fizico-mecanic al cărămizilor cu conținut din deșeuri de cărămizi provenite din Etapa 2 a BIOBRICK.

Fig. 3. Cărămizi cu deșeuri din biocărămizi (BIOBRICK)

Tabel 4. Comportament fizico-mecanic al cǎrǎmizilor din deșeuri biocǎrǎmizi

Rețetă	Comportament fizico-mecanic
Rețetă	Aspect fizic al cărămizii din deșeuri de biocǎrǎmidǎ	Comportament mecanic (rezistența la lovire, după 7 zile de uscare)
1B	Aspect cenușiu, deșeul este uniform repartizat. După uscare nu este sfărâmicios.	La simpla lovire mecanică nu apar crăpături în structură.
2B	Aspect cenușiu, deșeul este uniform repartizat. După uscare nu este sfărâmicios.	La simpla lovire mecanică nu apar crăpături în structură.
3B	Aspect cenușiu. După uscare timp de 7 zile este sfărâmicios.	La simpla lovire mecanică apar crăpături mari, cu sfărâmare în structură.
4B	Aspect cenușiu. După uscare timp de 7 zile este sfărâmicios.	La simpla lovire mecanică apar crăpături mari, cu sfărâmare în structură.

Ca urmare a testelor efectuate, cărămizile obținute în cadrul proiectului respectă legislația de mediu și pot fi utilizate în zidării nestructurale (conform testărilor efectuate de către URBAN-INCERC). Cele mai bune rezultate s-au obținut pentru rețetele 1 și 2 cu paie de grâu și știuleți de porumb. De asemenea, rezultate bune s-au obținut și pentru câteva variante de rețetă care utilizează ca deșeu cărămizi provenite din demolări.

INDICATORI DE DISEMINARE AFERENȚI ETAPEI III – 2024

ARTICOLE

1. Nicoleta Raluca JIANU, Gabriel POPESCU, Aneta CHIVOIU, Silvia MORARU, Mirela SIMION, Ioana Corina MOGA, Renewable resources for bricks’realization, International Journal for Conservation and Science (ISI), articol în curs de publicare	2. Ioana Corina MOGA, Gabriel POPESCU, Nicoleta Raluca JIANU, Mirela SIMION, Silvia MORARU, Elena Laura TROANCĂ, Dorin MARTIN, Educație pentru reutilizarea deșeurilor în domeniul construcțiilor, Buletinul AGIR (BDI), articol în curs de publicare

PARTICIPĂRI LA CONFERINȚE

International Conference on Innovative Research 2024, 06-07.06.2024, Iași, România

Nicoleta Raluca JIANU, Gabriel POPESCU, Aneta CHIVOIU, Silvia MORARU, Mirela SIMION, Ioana Corina MOGA, Renewable resources for bricks’realization

Book of abstracts – pagina 82: https://www.euroinvent.org/conference/

2. Simpozionul EDUCAȚIA-COMPONENTĂ ESENȚIALĂ A POLITICII DE MEDIU

Ioana Corina MOGA, Gabriel POPESCU, Nicoleta Raluca JIANU, Mirela SIMION, Silvia MORARU, Elena Laura TROANCĂ, Dorin MARTIN, Educație pentru reutilizarea deșeurilor în domeniul construcțiilor

https://www.agir.ro/stiri/invita%C8%9Bie-la-simpozionul-educa%C8%9Aia-component%C4%82-esen%C8%9Aial%C4%82-a-politicii-de-mediu_1136.html

PARTICIPĂRI ÎN CADRUL SALOANELOR DE INVENTICĂ

O participare în cadrul Salonului internațional de inventică EUROINVENT 2024 – MEDALIA DE AUR

Nicoleta Raluca JIANU, Gabriel POPESCU, Ioana Corina MOGA, Aneta CHIVOIU, Procedure for Obtaining Bio Bricks from Agricultural and Industrial Waste, Cerere de brevet de invenție nr. A/00313/21.06.2023

PROIECT CONSTANȚA-DOBROGEA SĂLBATICĂ

Conservare, protejare și punere în valoare a biodiversității în cadrul Complexului Muzeal de Știinte ale Naturii Constanța. Amenajare parc dendrologic și zona lacustră la Complexul Muzeal de Știinte ale Naturii – Stațiunea Dobrogea Sălbatică

Noul obiectiv are în vedere reorganizarea totală a microrezervației și a tuturor spațiilor verzi din incinta complexului muzeal, atât din perspectiva floristicii și faunisticii, cât și din perspectiva construcțiilor necesare acestei reconfigurări, care trebuie să ofere adăpost întregului concept. Actualele țarcuri vor fi desființate și vor fi înlocuite cu amplasamente specifice, în acord cu standardele europene actuale. Unul din actualele spații cu destinație de birou va fi redefinit, iar destinația acestuia va fi de laborator pentru atingerea scopului de conservare.

Lucrările propuse au ca scop principal creșterea atractivității spațiului de recreere, atât pentru locuitorii Municipiului Constanța, cât și pentru turiștii și toți cei care tranzitează zona. Se dorește ca acest spațiu să fie destinat tuturor categoriilor de vârste, cu destinația de loc de recreere, educare și conservare a biodiversității specifice acestui areal.

S-a propus și realizat în proporție de 85% (ianuarie 2026) realizarea unei compoziții vegetale care să conducă, atât la reproducerea biodiversității specific dobrogene, cât și la îmbunătățirea calității mediului prin plantarea unui număr semnificativ de arbori/arbuști/specii floricole cu o capacitate mai mare de absorbție a substanțelor poluatoare specifice. De altfel, se dorește popularea amplasamentului cu fauna specifică Dobrogei și crearea condițiilor optime în acest sens.

Pe scurt, bogăția și importanța vegetală și faunistică a vechilor stepe dobrogene de odinioară mai cuprinde și în prezent cifre impresionante, căci în această bioregiune există un număr de 68 specii de plante, 99 specii de păsări și 22 specii de mamifere caracteristice și de importanță comunitară, unele dintre acestea fiind periclitate, ocrotite pe plan mondial, nu doar european și național.

CSCBAS asigură integral consultanța științifică. Coordonator științific – dr. Laurențiu Ciornei.

Raport activitate științifică – 2025

Misiune

Activitatea de cercetare are în vedere elaborarea unor studii și cercetări interdisciplinare și pluridisciplinare privind impactul socio-economic în mediul înconjurător al activităților economice și bioeconomice de la nivel local, zonal, regional și național din domeniile: biodiversitate agricolă, biodiversitate silvică, schimbări climatice, reconstrucție ecologică și dezvoltare durabilă.

Misiunea CSCBAS este de a genera, integra și disemina cunoștințe științifice și soluții aplicative care sprijină formularea și implementarea politicilor publice, contribuind astfel la dezvoltarea durabilă a economiei naționale, în vederea atingerii unui nivel de trai decent al populației.

Temele înscrise în Programul de cercetare științifică pentru anul 2025

PSS 1. Reevaluări ale priorităților sectoriale și politicilor aferente (valorificarea patrimoniului de resurse naturale, securitatea energetică și alimentară, competitivitate, CDI, economie circulară, biodiversitate)

Coordonatori: CS I Dr. Cecilia Alexandri, CS I Dr. Gabriel Popescu, CS I Dr. Marina Bădileanu, CS II Luca Lucian

PS-CSCBAS 1. Crearea de instrumente și baze de date specifice cunoașterii științifice în domeniul biodiversității agrosilvice – probleme prioritare

PSS 1.6: Studii ale diferitelor tipuri de soiuri și hibrizi la plantele de cultură, în condițiile acțiunii restrictive a factorilor naturali și antropici, asupra biodiversității agricole – Coordonator CS I Dr. Maria Joița Păcureanu; 100%

PSS 1.7: Studii privind identificarea și evaluarea principalelor pierderi de biodiversitate la plante și animale (temă multianuală) – Coordonator CS III Dr. Mariana Sandu; 100%

PSS 1.8: Securizarea bazelor de date din băncile bio-informatice destinate conservării biodiversității (temă multianuală) – Coordonator CS I Dr. Cristina Gârlea; 100%

PSS 1.9: Baze de date pe specii în domeniul biodiversității animale (domestice/sălbatice) – Coordonator CS II Dr. ing. Marcel Th. Paraschivescu. 100%

Rezultatele obținute

Număr personal (echivalent normă întreagă): Total – 9,5

ACS – 1
CS – 1
CS III – 2,5
CS II – 3
CS I – 2

Contractele de cercetare obținute prin competiție (în cazul în care proiectul este câștigat de altă organizație de cercetare se consideră numai valoarea ce revine institutului/centrului) și valoarea acestora în lei:

Naționale – 2:

ADER 21.1.1/2023 – „Cercetări privind capacitatea instituțională a parteneriatului public privat de a participa activ la performarea agriculturii în plan randamental, economic, social și de mediu” ;

Durata contractului : 31.07.2023-31.12.2026;
CSCBAS – beneficiar de proiect
Valoarea contractului : 1.400.000 lei, din care: pentru anul 2025: 386.777,90 lei.

ADER 22.1.2/2023 – ”Modele tehnico-economice de reducere a vulnerabilității veniturilor exploatațiilor zootehnice față de schimbările climatice”.

Durata contractului : 31.07.2023-31.12.2026;
Beneficiar proiect: ICEADR
CSCBAS – Partener în cadrul proiectului
Valoare pentru anul 2025: 51.800,00 lei .

Manifestări științifice (congres, conferință, simpozion, workshop, școala de vară) organizate de institut/centru atât în calitate de coordonator, cât și în parteneriat cu alte organizații de cercetare.

Internaționale (minimum 20% participanți din străinătate) – 3:

Conferință internațională cu tema: Pădurile, pilon central al viitorului investițiilor verzi în Europa, Sala de Conferințe a Academiei Române, Calea 13 septembrie, nr. 13, București, 28.04.2025, CSCBAS – coorganizator;
Conferința internațională cu tema: Guvernanță și rezultate în parteneriate public-privat pentru agricultură sustenabilă, 10-11 oct. 2025, Centrul de perfecționare Complex Predeal, ASE, conferință organizată în cadrul proiectului ADER 21.1.1/2023, CSCBAS – organizator;
Conferința internațională cu tema: Gestionarea biodiversității genetice, prin ameliorarea plantelor cultivate și aplicarea de tehnologii adecvate, Academia de Științe Agricole și Silvice, București, 25.11.2025, CSCBAS – coorganizator.

Naționale – 5:

Masa rotundă cu tema: Protejarea pădurilor pentru un viitor sustenabil, Casa Academiei Române, București, 25.03.2025, CSCBAS – organizator;
Dezbatere științifică cu ocazia Zilei grâului; tema Schimb de bune practici în domeniul cerealier, INCDA Fundulea, 03.06.2024, CSCBAS – coorganizator;
Eveniment științific de Ziua Mediului cu tema: Ecologizare – dezbatere – Relaxare, București Pădurea Băneasa, 05.06.2025, CSCBAS – coorganizator;
Workshop cu tema: Parteneriatul public-privat – suport strategic în eficientizarea pieței transferului de cunoaștere din agricultură, eveniment desfășurat în cadrul proiectului ADER 21.1.1/2023, Casa Academiei Române, București, 30.07.2025, CSCBAS – organizator;
Workshop cu tema: Biodiversitate în cadrul hibrizilor de porumb și floarea soarelui, experimentați în condițiile din zona județului Brăila; SCDA Brăila, 12.08.2025, CSCBAS – coorganizator.

Cercetători care au participat ca membri în comisii de susținere publică a unei teze de doctorat sau în comisii de îndrumare ale tezelor de doctorat – 2:

Maria Joița-Păcureanu
Victor Petcu

Conducători de doctorat – 1:

Popescu Gabriel

Doctoranzi/cercetători postdoctoranzi – 2:

Drd. Amalia Gianina Străteanu
Drd. Petruța-Simona Simion (Grosu)

Tratate/cărți/monografii publicate în calitate de autor:

La o editură consacrată din străinătate – 1:

Laurențiu CIORNEI – How to Correctly Assess the Value of a Forest, Publisher: Cambridge Scholars Publishing, 2025, ISBN: 978-1-0364-4324-5.

La o editură clasificată CNCS A sau B (în cazul domeniului umanist) sau la o editură consacrată din țară (în cazul celorlalte domenii): 5

Victor PETCU – Agricultura ecologică. Repere teoretice și practice pentru cultivarea și ameliorarea cerealelor păioase, Editura Sitech, Craiova, 2025, ISBN: 978-606-11-8969-4.
Marcel Theodor PARASCHIVESCU, Laurențiu CIORNEI – Biodiversitatea animalelor din România. Baze de date pentru conservare și dezvoltare durabilă. Editura Granada, București, 2025, ISNB 978-606 – 997-072-0.
Laurențiu CIORNEI, Elena TOMA – Almanahul Mediului 2026, Editura Sitech, Craiova, 2025, ISSN: 206-59709.
Rodica Chetroiu, Lidia Iurchevici, Diana Maria Ilie, Gabriel Popescu, Ioana Corina Moga, Ancuța Marin Petruța, Antoneta Turek-Rahoveanu, Alexandra Marina Manolache: Model tehnico-economic de reducere a impactului schimbărilor climatice în fermele de bovine, Institutul de Cercetare Pentru Economia Agriculturii și Dezvoltare Rurală, București, 2025, ISBN 978-973-0-42017-3.
HOFMANN, D. GHIȚĂ, A. M. POTRA, C. GÂRLEA – Acvavoltaic, Editura Granada, București, 2025, ISBN 978-606-997-073-7.

Capitole în tratate/cărți/monografii publicate:

La Editura Academiei Române: 5

Mariana SANDU, Gabriel POPESCU, Marcel Th. PARASCHIVESCU – Parteneriatul Public Privat în agricultură, volumul Reziliență, sustenabilitate și profitabilitate în sectorul agricol și spațiul rural, coordonatori: Cecilia Alexandri, Lorena Florentina Chitea, Marie-Jacqeline-Cosette Leonte, Catalin Claudiu Munteanu, Editura Academiei Române, București, 2025, ISBN 978-973-27-4010-1, pp. 557-572.
PARASCHIVESCU, D. GEORGESCU., M. Th. PARASCHIVESCU– Urbanismul și zoocultura, Simpozionul Zilele FR.I. RAINER – Antropologie și Urbanism, Editura Academiei Române, București, 2025, ISBN 978-973-27-3952-5, pp.97-107.
Marcel MATEUȚI, Cristina GÂRLEA, Carmen -Luminița MATEUȚI – Aspecte din viața rurală a Banatului de câmpie în perioada 1945-2023, Antropologie și Urbanism, Editura Academiei Române, București, 2025, ISBN 978-973-27-3952-5, pp 248.
Cristina GÂRLEA, I. G. MALOS, Mariana PIPIRIGEANU, Daniela ZAMFIR – Riscuri în conceptul ONE HEALTH, Antropologie și Urbanism, Editura Academiei Române, București, 2025, ISBN 978-973-27-3952-5, pp 417.
St. SERBULEA, Cristina GÂRLEA, Marcel MATUȚI, Mariana PIPIRIGEANU – Conceptul integrativ ONE HEALTH- Aplicații, Antropologie și Urbanism, Editura Academiei Române, București, 2025, ISBN 978-973-27-3952-5, pp 471.

Articole publicate într-o revistă:

Indexată Web of Science (Journal Citation Reports);Emerging Sources Citation Index sau, în plus, Arts & Humanities Citation Index, SCOPUS, IEEE.

Articole publicate într-o revistă indexată CNCS (A sau B) sau alte baze internaționale de date: 4

Simion (Grosu), P. S., Popescu, G., Păcureanu-Joița, M., Todirică, I. C. & Petcu, V. (2025). Domestic biodiversity in Romania: From agrarian epochs to the conservation of indigenous genetic resources. Journal of Psychology and Neurochemical Research, 3(6), 01–05.
Todirică, I. C., Ciornei, L., Păcureanu-Joița, M., Petcu, V., Simion, S.-P. (2025). Sisteme agroforestiere – Dehesa: o revizuire sistematică a literaturii de specialitate, INCDA FUNDULEA, VOL. XCIII, 2025, DIVERSE, Electronic ISSN 2067–7758 www.incda-fundulea.ro
Florin Gabriel Anton, Maria Păcureanu-Joița, Luxița Rîșoveanu, Sabina Pintilia, Elena Partal, Claudia Dunareanu, Mihaela Cergan, Marius Bordei. 2025. Impact of drought and extreme heat on sunflower seed yield. Analele Universităţii din Craiova, seria Agricultură – Montanologie – Cadastru (Annals of the University of Craiova – Agriculture, Montanology, Cadastre Series) Vol. 55 Nr. 2 (2025), pp. 15-20.
George Florea Tobă, Marcel Theodor Paraschivescu, Laurențiu Ciornei, Leonard Tobă (2025) – Studiu privind măsuri de prevenire și combatere a unor zoonoze silvatice pentru asigurarea protejării sustenabile a pădurilor, AN. INCDA FUNDULEA, VOL. XCIII, 2025, DIVERSE, Electronic ISSN 2067–7758 www.incda-fundulea.ro.

Lucrări prezentate la o manifestare științifică internațională, publicate într-un volum:

Indexat Web of Science – Conference Proceedings Citation Index (CPCI-S), Conference Proceedings Citation Index- Social Science & Humanities (CPCI- SSH), clasificate IEEE proceedings – 3:

Petcu, V., Vasilescu, L., Traşcă, G., Podea, M. M., Tanc, M. (2025)- The Performance of some Barley Genotypes under Organic and Different Pedoclimatic Conditions – Scientific Papers. Series A. Agronomy, Vol. LXVIII, No. 2, 2025, Pag 660-664, https://agronomyjournal.usamv.ro/pdf/2025/issue_2/vol2025_2.pdf
Anton F.G., Joița-Păcureanu M., Contescu L., Cergan M., Partal E., Pintilia S., 2025. Sunflower production of some genotypes in years 2022, 2023 and 2024, in Romania. Scientific Papers. Series A. Agronomy, 2025, Vol. LXVIII, No. 1, pag. 246-253. ISSN 2285-5785, https://agronomyjournal.usamv.ro/pdf/2025/issue_1/Art27.pdf
Anghel, V. A., Dumitrașcu, M., Burtan, L., Lungu, M., Petcu, V. (2025)- The Main Physical and Chemical Characteristics of the Soil, Influenced by Conventional and Conservative Systems in Areas Susceptible to Aridification, Romanian Agricultural Research, 42, 141-150. https://doi.org/10.59665/rar4212

Lucrări invitate/keynote prezentate la o manifestare științifică:

Internațională – 1:

Maria Joita-Pacureanu, Gabriel Florin Anton. 2025, Sunflower an oil crop, high important in the global food security . III International EDIBOIL Congress . 9-10 September, Istanbul, Turkey – Speaker invitat.

Națională: 13

Lucrări prezentate la o manifestare științifică internațională: 23

Număr de citări: 117

Menționați 3 realizări deosebite

Laurențiu CIORNEI – How to Correctly Assess the Value of a Forest, Publisher: Cambridge Scholars Publishing, 2025, ISBN: 978-1-0364-4324-5.
Victor PETCU – Agricultura ecologică. Repere teoretice și practice pentru cultivarea și ameliorarea cerealelor păioase, Editura Sitech, Craiova, 2025, ISBN: 978-606-11-8969-4.
Marcel Theodor PARASCHIVESCU, Laurențiu CIORNEI – Biodiversitatea animalelor din România. Baze de date pentru conservare și dezvoltare durabilă. Editura Granada, București, 2025, ISNB 978-606 – 997-072-0.

Raport activitate științifică – 2024

Misiunea

Centrului de Studii și Cercetări de Biodiversitate Agrosilvică „Acad. David Davidescu” este aceea de a contribui la dezvoltarea și consolidarea competenței în domeniul cercetării științifice din România prin:

– realizarea de cercetări științifice fundamentale și avansate pentru dezvoltarea domeniilor biodiversității agricole, silvice, dezvoltare durabilă și reconstrucție ecologică, în diferite ecosisteme;

– dezvoltarea și conservarea patrimoniului știinţific, prin generarea, identificarea, angajarea şi promovarea unor proiecte de interes major;

– cercetări aplicative pentru implementarea, dezvoltarea şi creşterea eficienţei bioeconomice în ecosisteme antropice, cu evidențierea biodiversității din agroecosisteme, valorificarea superioară a capitalului teritorial și a patrimoniului natural românesc;

– elaborarea de programe de cercetare științifică, inovare și transfer tehnologic în domeniile de interes, precum și din domeniile conexe, în scopul dezvoltării sustenabile a biodiversității agrosilvice;

– participarea la elaborarea de studii, programe şi lucrări suport pentru strategii sectoriale şi naţionale de cercetare şi dezvoltare;

– implicarea activă în lucrări şi analize pentru fundamentarea şi susţinerea unor iniţiative legislative şi politici de dezvoltare, oferind consultanţă şi expertiză în susţinerea activităţii legislativului şi a executivului.

Temele înscrise în Programul de cercetare științifică pentru anul 2024 și gradul de realizare a acestora.

PSS 1.5 – Studii privind efectele acțiunilor restrictive ale factorilor de risc natural și antropic asupra biodiversității agrosilvice – suport al reconstrucției ecologice durabile (temă multianuală) – CS I Dr. Maria Joița-Păcureanu

PSS 1.6 – Studii privind identificarea și evaluarea principalelor pierderi de biodiversitate la plante și animale (temă multianuală) – CS III Dr. Mariana Sandu

PSS 1.7 – Implicarea bioeconomiei în politica globală ONE HEALTH, în contextul reconstrucției ecologice și al medicinei mediului – CS I Dr. Cristina Gârlea

PSS 1.8 – Creșterea agrobiodiversității prin valorificarea culturilor subutilizate – CS II Dr. Victor Petcu

PSS 1.9 – Metode de evaluare economică a biodiversității din Delta Dunării din perspectiva serviciilor ecosistemice – CS II Dr. Laurențiu Ciornei

Număr personal (echivalent normă întreagă): Total (9);

ACS – 1 (Daniela Dobre);
CS – 1 (Simona-Petruța Simion);
CS III -1,5 (Mariana Sandu, Ioana Claudia Todirică);
CS II – 3 (Laurențiu Ciornei, Marcel Theodor Paraschivescu, Victor Petcu);
CS I – 2 (Cristina Gârlea, Maria Joița-Păcureanu);

Contractele de cercetare obținute prin competiție (în cazul în care proiectul este câștigat de altă organizație de cercetare se consideră numai valoarea ce revine institutului/centrului) și valoarea acestora în lei:

Naționale – 3:

Proiect PNCDI III – PED, cod nr. PN-III-P2-2.1-PED-2021-3175 – Utilizarea în construcții a bioresurselor regenerabile provenite din agricultură și din stațiile de epurare
Nr. contract 727/30.06.2022. Director de proiect: Prof. univ. dr. Gabriel Popescu.
Perioada de implementare: 2022-2024;

Proiect Structural MADR ADER 21.1.1 – Cercetări privind capacitatea instituțională a parteneriatului public privat de a participa activ la performarea agriculturii în plan randamental, economic, social și de mediu
Nr. contract 21.1.1/2023.Beneficiar proiect: CSCBAS, INCDA Fundulea, ASE București, INCEDirector de proiect: Prof. univ. dr. Gabriel Popescu (2023-2025)/Dr. ing. Corina Moga (2026).Perioada de implementare: 31.07.2023-31.12.2026Valoarea totală: 1.400.000 lei (215.600 lei/2023,Valoare pentru CSCBAS în 2023: 70.600 leiPunctaj obținut: 98,66

ADER 22.1.2./18.07.2023 ”Modele tehnico-economice de reducere a vulnerabilităţii veniturilor exploataţiilor zootehnice faţă de schimbările climatice”.

CSCBAS-partener. Director de proiect: Dr. ing. Corina Moga.

Perioada de implementare: 31.07.2023-31.12.2024

Valoare 40.000 lei

Punctaj obținut: 98

Manifestări științifice (congres, conferință, simpozion, workshop, școala de vară) organizate de institut/centru atât în calitate de coordonator, cât și în parteneriat cu alte organizații de cercetare.

Internaționale (minimum 20% participanți din străinătate): 4;

Nr.	Denumire manifestare științifică	Data
1	VI. International Conference on Agricultural, Biological and Life Science, Edirne, Turkey, 18-20 September, 2024 www.agbiol.org http://www.agbiol.org/en/sayfa/967/organizing-committee	18-20.09.2024
2	II. International Biological & Life Sciences Congress 30 October – 1 November, 2024 http://www.biolic.org/en/sayfa/2023/organizing-committee	30.10-1.11.2024
3	International Congress on Edible and Oil Seeds, 31 October – 2 November 2024, Megasaray Westbeach Hotel, Antalya, Turkey, www.ediboil.org http://www.ediboil.org/en/sayfa/1998/organizing-committee	31.10-2.11.2024
4	International Scientific Conference: „SUSTAINABLE AGRICULTURE AND RURAL DEVELOPMENT – V” , 12-13 th December 2024., Belgrade https://www.iep.bg.ac.rs/en/scientific-meetings/iae-conferences/iae-2024	12.12.204

Naționale: 4

Nr.	Denumire manifestare științifică	Data
1	Management of Genetic Biodiversity by Plant Breeding and Sustainable Agricultural Technologies, 22.11.2024, Fundulea https://biodiv5.incda-fundulea.ro/index.php/en/home-c2-en	22.11.2024
2	Seminarul științific ”Păduri și inovație: noi soluții pentru o lume mai bună”, 21.03.2024, CSCBAS https://biodiversitateagrosilvica.ro/ziua-internationala-a-padurii-2024-sarbatorita-la-cscbas/	21.03.2024
3	Masa Rotundă cu tema ”Biodiversitatea Agrosilvică-Domeniu de Cercetare cu Multiple Abordări”. Sala de Conferințe „Prof. Dr. Gh. K. Constantinescu”, CSCBAS, 09.07.2024 https://biodiversitateagrosilvica.ro/cscbas-eveniment-stiintific-cu-rezultatele-din-primul-semestru-2024/.	09.07.2024
4	Dezvoltarea relațiilor de tip parteneriat-public-privat în agricultură”, 25.09.2024, CSCBAS, sala de Conferințe „Prof. Dr. Gh. K. Constantinescu”.	25.09.2024

Brevete obținute:

la nivel internațional – 1:

1	CBI A/0031/21.06.2023, *Procedeu de obținere bio-cărămizi din deșeuri agricole și industriale, Nicoleta Raluca Jianu, Gabriel Popescu*, Ioana Corina Moga, Aneta Chivoiu

Rapoarte/studii/puncte de vedere de interes public; Rapoarte/studii pentru beneficiari publici/privați obținute prin competiție; Servicii de cercetare/consultanță/studii de impact/Sisteme software de editare, publicare și de consultare on line informații științifice comandate de beneficiar probat prin documente oficiale/relații contractuale; Cercetări la solicitare/consultanță acordată instituțiilor/autorităților publice probată prin documente oficiale/relații contractuale; Studii teoretice cu impact social, sau în alte științe, dovedit: 4

1	Marcel Theodor Paraschivescu – Studiu în cadrul proiectului ADER 21.1.1 : „Nivelul unor state membre ale UE, cu experiență și rezultate semnificative în promovarea, susținerea și funcționarea în plan instituțional a relațiilor de tip PPP, din punct de vedere economic”
2	Mariana Sandu – Studiu socio-economic și de mediu la nivel național pentru evidențierea și motivarea pilonilor de forță în susținerea PPP, în plan instituțional în agricultură, ADER 21.1.1
3	Gabriel Popescu, Corina Moga – Identificarea instituțiilor partenere cu grad de cunoaștere ridicat în domeniul factorilor naturali de risc în domeniul agriculturii (pierdere de biodiversitate), ADER 21.1.1
4	Gabriel Popescu – Studiu socio-economic și de mediu cu identificarea instituțiilor partenere PPP (parteneriat public-privat) cu rol în agricultură, ADER 21.1.1

Cercetători care au participat ca membri în comisii de susținere publică a unei teze de doctorat sau în comisii de îndrumare ale tezelor de doctorat – 6:

1	Gabriel Popescu – Școala doctorală de științe economice, INCE AR (SCOSAAR) – ”Eficiența economică a PPP în România. Factori determinanți, modele de bune practici”. Drd. Monica Lavinia Dan. Coordonator – Prof.dr. Ivona RÂPAN
2	Gabriel Popescu – Școala doctorală de științe economice, INCE AR (SCOSAAR) – ”Transferul tehnologic și proprietatea intelectuală în România”. Drd. Daniela Stan (Zamfir). Coordonator – Prof.dr. Ivona RÂPAN.
3	Joița-Maria Păcureanu – Școala doctorală : Ingineria și managementul resurselor vegetale și animale. Domeniul: Agronomie. Drd. Pohariu N.L. Dragoș. Coordonator – Prof.univ.dr. Viorel Ion
4	Joița-Maria Păcureanu – Școala doctorală : Ingineria și managementul resurselor vegetale și animale. Domeniul: Agronomie. Drd. Velicu (Pohariu) S.D. Gabriela-Beatrice. Coordonator – Prof. univ. dr. Viorel Ion
5	Victor Petcu – Școala doctorală : Ingineria și managementul resurselor vegetale și animale. Domeniul: Agronomie. Drd. Pohariu N.L. Dragoș. Coordonator – Prof. univ. dr. Viorel Ion
6	Victor Petcu – Școala doctorală : Ingineria și managementul resurselor vegetale și animale. Domeniul: Agronomie. Drd. Velicu (Pohariu) S.D. Gabriela-Beatrice. Coordonator – Prof. univ. dr. Viorel Ion

Tratate/cărți/monografii publicate în calitate de autor:

La o editură clasificată CNCS A sau B (în cazul domeniului umanist) sau la o editură consacrată din țară (în cazul celorlalte domenii) – 3:

1	Marcel Paraschivescu, Marcel Theodor Paraschivescu, Cristina Gârlea – Genetica în dezvoltarea durabilă, Ed. Granada, București 2024 (ISBN 978-606-997-067-6)
2	Laurențiu Ciornei, 2024. Apostolii Pădurii. Mari personalități ale silviculturii din România. Editura Economică București. Număr de pagini: 415. ISBN 978-606-093-068-6.
3	Emilian M. Dobrescu, Laurențiu Ciornei, 2024. Almanahul Mediului. Editura Sitech Craiova. Număr de pagini: 118. ISSN: 2065 – 9709

Capitole în tratate/cărți/monografii publicate:

La o editură consacrată din străinătate – 1:

Todirică, Ioana Claudia, Laurențiu Ciornei, Victor Petcu, Petruța Simona Simion, and Maria Joița-Păcureanu. 2024. “Trends in Romanian Biodiversity Research: A Bibliometric Analysis BT – Europe in the New World Economy: Opportunities and Challenges.” In , edited by Luminita Chivu, Valeriu Ioan-Franc, George Georgescu, Ignacio De Los Ríos Carmenado, and Jean Vasile Andrei, 731–43. Cham: Springer Nature Switzerland. doi.org/10.1007/978-3-031-71329-3_47

La Editura Academiei Române – 2:

Mariana Sandu, Amalia Gianina Străteanu, Lavinia Udrea – Agricultura României din perspectiva schimbărilor climatice, în volumul; Provocările Pactului Verde European asupra agriculturii și spațiului rural, coordonatori: Cecilia Alexandri, Lorena Florentina Chițea, Mihaela Kruzslicika, Marie-Jacqueline-Cosette Leonte, Cătălin Claudiu Munteanu, Editura Academiei Române, București, 2024, ISBN: 978-973-27-3756-9, pp. 133-149;

Mariana Sandu, Amalia Gianina Străteanu, Lavinia Udrea, Marcel Theodor Paraschivescu, 2024 – Studiu privind evoluția resurselor genetice din zootehnia românească, în volumul; Provocări pentru tranziția către sisteme alimentare durabile în Uniunea Europeană, coordonatori: Cecilia Alexandri, Lorena Florentina Chitea, Marie-Jacqeline-Cosette Leonte, Catalin Claudiu Munteanu, Editura Academiei Române, București, 2024, ISBN: ISBN 978-973-27-3875-7, pp. 137-147

La o editură clasificată CNCS A sau B (în cazul domeniului umanist) sau la o editură consacrată din țară (în cazul celorlalte domenii) – 1:

Gabriel POPESCU – Capitolul 6. Reformele agrare, de la performanțe la social. În volumul: 2024 – 100 de ani de la reforma agrară din 1921 – Lucrările Simpozionului organizat de către Academia de Științe Agricole și Silvice ”Gheorghe Ionescu-Sisești” și Muzeul Țăranului Român. Coordonatori: Prof. univ.dr. ing.dr. HC Valeriu Tabără, Dr. Virgil Ștefan Nițulescu, Dr.ing. Aurel-Florentin Badiu. Editura PIM.

Articole publicate într-o revistă:

indexată Web of Science (Journal Citation Reports) – 4:

1	Matei, Gabi Mirela, Sorin Matei, Monica Dumitrașcu, Lavinia Burtan, Victoria Amelia Anghel, Victor Petcu. 2024. “The Effect of Conventional and Conservative Tillage Systems on Microbial Community Composition and Physiological Activity in Soils from Bărăgan Plain.” Romanian Agricultural Research 41: 413–28. doi.org/10.59665/rar4140
2	Popa, Mihaela, Maria Schitea, Elena Petcu, Eugen Petrescu, Șerban Cătălin Dobre, and Victor Petcu. 2024. “Evaluation of New Alfalfa Genotypes for Forage, Quality and Seed Yield Potential under Different Field Trials.” Romanian Agricultural Research 41: 477–88. doi.org/10.59665/rar4146
3	Todirică, Ioana Claudia, Victor Petcu, Laurențiu Ciornei, Mihaela Popa, Petruța Simona Simion, Marga Grădilă, and Tudor Andrei Zaharia. 2024. “Regenerative Agriculture Key Traits-Bibliometric Analysis and Quantitative Review.” Romanian Agricultural Research 41: 353–61. doi.org/10.59665/rar4133
4	Stelica Cristea, Silviu-Eugen Popescu, Maria Joiţa-Păcureanu, Ioana Andra Vlad, 2024 – Mycoflora Associated with Black Point Attack on Two-row and Six-row Barley – First Report, Romanian Agricultural Research 41: 307–313. https://doi.org/10.59665/rar4129

Emerging Sources Citation Index sau, în plus, Arts & Humanities Citation Index, SCOPUS, IEEE – 2;

1	Anton, Florin Gabriel, Laura Contescu, Maria Joița-Păcureanu, Mihaela Popa, and Victor Petcu. 2024. “Performance of Several Sunflower Hybrids under Semicontinental Climate of Southern Romania.” Scientific Papers. Series A. Agronomy 67 (1): 266-272; https://agronomyjournal.usamv.ro/pdf/2024/issue_1/Art34.pdf
2	Victor Petcu, Mihaela Popa, Laurențiu Ciornei, Petruța Simona Simion, Adela Sorinela Safta, Ioana Claudia Todirică, Andrei Tudor Zaharia. 2024 Diverse Multispecies Intercropping of Annual Plants for Organic Farmers in South-East Romania. Scientific Papers. Series A. Agronomy 67 (2), 579-584 https://agronomyjournal.usamv.ro/pdf/2024/issue_2/vol2024_2.pdf

Articole publicate într-o revistă indexată CNCS (A sau B) sau alte baze internaționale de date: 8.

1	Petcu, Victor, Mihaela Ioniță, Tudor Andrei Zaharia, Ioana Claudia Todirică, Marcel Theodor Paraschivescu, and Petruța Simona Simion. 2024. “Local Populations of Millet(Panicum Miliaceum L.) -an Option for Improving the Resilience and Biodiversity of Agroecosystems(Populaţiile Locale de Mei(Panicum Miliaceum L)-o opţiune pentru îmbunatăţirea rezilienţei și biodiversităţii agroecosistemelor.” Analele INCDA Fundulea 92. https://www.incda-fundulea.ro/anale/92/92.3.pdf
2	Popa, Mihaela, Maria Schitea, Victor Petcu, Lenuța Drăgan, and Mihaela Ciora. 2024. “Progrese Obţinute În Programul de Ameliorarea Lucernei La INCDA Fundulea Pentru Creşterea Producţiei de Furaj (Progress Achieved in the Alfalfa Breeding Program at NARDI Fundulea to Increase Fodder Production).” Analele INCDA Fundulea 92. https://www.incda-fundulea.ro/anale/92/92.2.pdf
3	Sandu, Mariana, Strateanu, Amalia Gianina and Udrea, Lavinia. Study on the Evolution of Genetic Resources of Domestic Animals in Romania, Annals of „Valahia” University of Târgovişte. Agriculture, vol.16, no.1, 2024, pp.51-55. https://doi.org/10.2478/agr-2024-0009
4	Amalia-Gianina Străteanu, Mariana Sandu, Lavinia Udrea and Vergina Chirițescu. „Aspects Concerning the Economic Efficiency of Family Dairy Cattle Farms in Romania”. Annals of „Valahia” University of Târgovişte. Agriculture Valahia University of Targoviste, 16, no. 2 (2024): 29-35. https://doi.org/10.2478/agr-2024-0016
5	Lavinia Udrea, Amalia Gianina Străteanu and Mariana Sandu. „Analysis on Improving the Process of Growing Meat Chicken in the Context of Production Optimization”. Annals of „Valahia” University of Târgovişte. Agriculture Valahia University of Targoviste, 16, no. 2 (2024): 44-47. https://doi.org/10.2478/agr-2024-0019
6	Petruța-Simona Grosu (Simion), 2024 – Transforming agriculture: the impact of digital technologies on biodiversity conservation, Journal of Financial Studies, 9, 272-287. https://doi.org/10.55654/JFS.2024.9.SP.18
7	Florin Gabriel Anton , Emil Georgescu , Maria Joița-Păcureanu , Luxița Rîșnoveanu, Laura Conțescu , Mihaela Șerban, 2024. Challenges in Sunflower Culture. Lucrări Ştiinţifice – vol. 67(1)/2024, seria Agronomie, Iasi,
8	Florin Gabriel Anton, Maria Joița Păcureanu, Laura Contescu, Elena Partal, Mihaela Șerban, Mirela Paraschivu. 2024 Sunflower Cultivation in Different Systems, in Romania.. ” Annals of the University of Craiova-Agriculture Montanology Cadastre Series”, 54(1), in press

Lucrări prezentate la o manifestare științifică internațională, publicate într-un volum: indexat Web of Science – Conference Proceedings Citation Index (CPCI-S), Conference Proceedings Citation Index- Social Science & Humanities (CPCI- SSH), clasificate IEEE proceedings -3;

1	Victor Petcu, Mihaela Popa, Laurențiu Ciornei, Petruța Simona Simion, Adela Sorinela Safta, Ioana Claudia Todirică, Andrei Tudor Zaharia. 2024 Diverse Multispecies Intercropping of Annual Plants for Organic Farmers in South-East Romania Scientific Papers. Series A. Agronomy 67 (2), 579-584 https://agronomyjournal.usamv.ro/pdf/2024/issue_2/vol2024_2.pdf – Agriculture for Life. Life for Agriculture, iunie 2024
2	Ioana Claudia Todirică, Laurențiu Ciornei, Simona Simion – A Literature Review on Agroforestry Systems-Dehesa. 11th International Conference – ESPERA 2024 ”Transformational drivers of national economies. Developing policy options and tools tailored to targeted reforms”. https://conferinte-ince.ro/espera/espera-2024/agenda/
3	Florin Gabriel Anton, Laura Contescu, Maria Joița-Păcureanu, Mihaela Popa, Victor Petcu, 2024. Performance of several sunflower hybrids under semicontinental climate of Southern Romania. International Conference „Agriculture for Life, Life for Agriculture” CONFERENCE PROGRAMME June 6-8, 2024 Bucharest, Romania. https://agricultureforlife.usamv.ro/images/2024/Program/A4LIFE_2024_Conference_Programme.pdf

Editat cu ISBN (non – WoS)

1	Matilda Ciucă, Cristina Daniel, Indira Galit, Alexandru Dumitru, Victor Petcu, Anders Borgen. Romanian Wheat Resistance Sources to Common Bunt Disease ECOBREED Organic Breeding Conference, 17-19 January 2024, Ljubljana, Slovenia ISBN: 978-961-6998-77-2 https://doi.org/10.5281/zenodo.11044460

Lucrări invitate/keynote prezentate la o manifestare științifică:

Internațională – 11:

1	Simion, Petruta-Simona, Laurentiu Ciornei, Ioana Claudia Todirica, Victor Petcu, and Maria Joiţa-Păcureanu. 2024. “Methods of Economic Valuation of the Danube Delta.” In Natural Sciences in the Dialogue of Generations, 105. https://ibn.idsi.md/vizualizare_articol/215883
2	Joița-Păcureanu Maria, Popescu Gabriel, Anton Florin Gabriel, Petcu Victor, Todirică Ioana, Simion Simona, New challenges for sunflower ideotyping in climate change conditions and more ecological cropping system, Natural Sciences In The Dialogue Of Generations The National Conference with International Participation, edition VII September 12-13, Chisinau, Republic of Moldova, Septembrie 2024 https://usm.md/wp-content/uploads/Program-CONF-DG-2024_F.pdf
3	Anton Florin Gabriel, Joița-Păcureanu Maria – EVALUATION OF SUNFLOWER GENOTYPES FOR RESISTANCE/TOLERANCE TO DROUGHT AND HEAT Natural Sciences In The Dialogue Of Generations The National Conference with International Participation, edition VII September 12-13, Chisinau, Republic of Moldova, Septembrie 2024 https://usm.md/wp-content/uploads/Program-CONF-DG-2024_F.pdf
4	Nicoleta Raluca Jianu, Gabriel Popescu, Aneta Chivoiu, Silvia Moraru, Mirela SIMION, Ioana Corina Moga, Renewable resources for bricks’realization, International Conference on Innovative Research 2024, 06-07.06.2024, Iași, România, Book of abstracts – pagina 82: https://www.euroinvent.org/conference/
5	Florin Gabriel Anton, , Victor Petcu, Maria Joița-Păcureanu, 2024. Sunflower genotypes to be cultivated in ecological conditions, created at NARDI Fundulea. XV International Agriculture Symposium „AGROSYM 2024″10-13 October 2024, Jahorina, Bosnia and Herzegovina. https://agrosym.ues.rs.ba/article/showposter/P-301.pdf
6	Maria Joița Păcureanu, Victor Petcu, Laurențiu Ciornei, Luxita Risnoveanu, Gabriel Anton, Elisabeta Sava. 2024. Using wild sunflower for increasing tolerance to drought and extreme temperatures in cultivated genotypes. XV International Agriculture Symposium „AGROSYM 2024″10-13 October 2024, Jahorina, Bosnia and Herzegovina. https://agrosym.ues.rs.ba/article/showposter/P-11.pdf
7	Florin Gabriel Anton, Emil Georgescu, Maria Joița-Păcureanu, Luxița Rîșnoveanu, Laura Conțescu, Mihaela Șerban , 2024. Challenges in sunflower culture. Life Sciences Today For Tomorrow Congress, October 24-25, 2024, Iasi, Romania https://iulscongres.ro/wp-content/uploads/2024/10/brochure-2024-10-23.pdf
8	Florin Gabriel Anton, Maria Joița Păcureanu, Laura Contescu, Elena Partal, Mihaela Cergan, Mirela Paraschivu, 2024. Sunflower cultivation in different systems, in Romania. The 20th ANNUAL MEETING „DURABLE AGRICULTURE – AGRICULTURE OF THE FUTURE” 14th-15th November 2024, Craiova, Romania. https://agriculturadurabila.ucv.ro/conference-program/
9	Florin Gabriel Anton, Elisabeta Sava, Maria Joița-Păcureanu, Laura Contescu, Elena Partal, Mihaela Cergan, Victor Petcu, Mihaela Popa, 2024. Seed yield of sunflower hybrids, in year 2024, in Romania. National Conference with International participation “Management of Genetic Biodiversity by Plant Breeding and Suistainable Agricultural Technologies”, 22 November 2024, Fundulea, Romania. https://biodiv5.incda-fundulea.ro/images/posters-c2/c2p10.pdf
10	Maria Joița-Păcureanu, Gabriel Florin Anton, Claudia Dunareanu, Laurențiu Ciornei, Elisabeta Sava, Beatrice Pohariu, Dragoș Pohariu. 2024. The behavior of sunflower hybrids set, in different soil and climatic conditions in Romania. National Conference with International participation “Management of Genetic Biodiversity by Plant Breeding and Suistainable Agricultural Technologies”, 22 November 2024, Fundulea, Romania. https://biodiv5.incda-fundulea.ro/images/posters-c2/c2p10.pdf
11	Maria Joița-Păcureanu, Victor Petcu. 2024. Sunflower genotypes for organic agriculture. The 11th International Conference – ESPERA 2024 “Transformational drivers of national economies. Developing policy options and tools tailored to targeted reforms”,17th – 18th October, Bucharest, Romania.

Națională – 28

1	Maria Joiţa-Păcureanu, Gabriel Florin Anton, Victor Petcu, Mioara Negoita, Alina Adascalului, Petruța Simion, Ioana Claudia Todirica – Genetic biodiversity contribution to increase the oil quality and protein content in sunflower Management of Genetic Biodiversity by Plant Breeding and Sustainable Agricultural Technologies, 22 Nov. 2024, Fundulea, Romania https://biodiv5.incda-fundulea.ro/index.php/en/program-c2-en
2	Victor Petcu, Cătălin Lazăr, Ancuţa Bărbieru, Corina Bubuianu, Angela Casarica, Comparison of soybean variety mixtures vs. pure lines for agronomic value in Southern part of Romania, Management of Genetic Biodiversity by Plant Breeding and Sustainable Agricultural Technologies, 22 Nov. 2024, Fundulea, Romania https://biodiv5.incda-fundulea.ro/images/posters-c2/c2p18.pdf
3	Ioana-Claudia Todirică, Laurențiu Ciornei, Simona-Petruța Simion, Victor Petcu – Dehesa: A systematic literature review to assess its potential in Romania Biodiversity by Plant Breeding and Sustainable Agricultural Technologies, 22 Nov. 2024, Fundulea, Romania https://biodiv5.incda-fundulea.ro/images/posters-c2/c2p28.pdf
4	Victor Petcu, Ioana Todirică, Maria Joița-Păcureanu, Petruța-Simona Simion, Corina Elena Bubueanu, Angela Casarica – Sisteme agroforestiere: o soluție veche pentru problemele actuale, Seminarul științific ”Păduri și inovație: noi soluții pentru o lume mai bună”, 21.03.2024, CSCBAS
5	Marcel Th. Paraschivescu, Laurențiu Ciornei – Noi elemente de management al ecosistemelor forestiere, Seminarul științific ”Păduri și inovație: noi soluții pentru o lume mai bună”, 21.03.2024, CSCBAS
6	Laurențiu Ciornei, Mariana Sandu – O componentă esențială în procesul de dezvoltare durabilă: evaluarea activelor ecosistemice, Seminarul științific ”Păduri și inovație: noi soluții pentru o lume mai bună”, 21.03.2024, CSCBAS
7	Cristina Gârlea – Conservarea favorabilă a speciei urs, Seminarul științific ”Păduri și inovație: noi soluții pentru o lume mai bună”, 21.03.2024, CSCBAS
8	Mariana Sandu, Marcel Th. Paraschivescu, Daniela Dobre, 2024 – Analiza managementului bioresurselor autohtone din ferme zootehnice și impactul pierderii biodiversității asupra sistemului agroalimentar, Masa rotundă cu tema „Biodiversitatea agrosilvică – domeniu de cercetare cu multiple abordări”, 09.07.2024, CSCBAS, sala de Conferințe „Prof. Dr. Gh. K. Constantinescu”
9	Mariana Sandu, 2024 – Studiu socio-economic și de mediu la nivel național pentru evidențierea și motivarea pilonilor de forță în susținerea PPP, în plan instituțional în agricultură, Workshop-ul cu tema ”„Dezvoltarea relațiilor de tip parteneriat-public-privat în agricultură”, 25.09.2024, CSCBAS, sala de Conferințe „Prof. Dr. Gh. K. Constantinescu”
10	Mariana Sandu, Marcel Th. Paraschivescu, 2024 – Parteneriatul Public Privat în agricultură, Sesiunea Științifică Internațională „Cercetări de economie agrară și dezvoltare rurală” cu tema „Reziliență, sustenabilitate și profitabilitate în sectorul agricol și spațiul rural”, Institutul de Economie Agrară, 05.12.2024
11	Gabriel Popescu, Mariana Sandu, Ioana Corina Moga, Carmen CATUNA-BOCA, Rolul educației in dinamizarea pieței transferului de cunoaștere din agricultură, Simpozionul EDUCAȚIA-COMPONENTĂ ESENȚIALĂ A POLITICII DE MEDIU, https://www.agir.ro/stiri/invita%C8%9Bie-la-simpozionul-educa%C8%9Aia-component%C4%82-esen%C8%9Aial%C4%82-a-politicii-de-mediu_1136.html
12	Laurențiu Ciornei, Marcel Th. Paraschivescu, Mariana Sandu – Circular Economy, Valences in the Mountain Economy, The 11 th International Conference – ESPERA 2024, ”Transformational drivers of national economies. Developing policy options and tools tailored to targeted reforms”, București, 17-18.10.2024
13	Marcel Theodor Paraschivescu, Laurențiu Ciornei, Mariana Sandu – Opportunities in the development of zoocultural biodiversity in Romania to avoid biodiversity loss to ensure food security, Conferinţa Internaţională “Management of Genetic Biodiversity by Plant Breeding and Sustainable Agricultural Technologies”, Fundulea, 22.11.2024
14	Marcel Theodor Paraschivescu, Daniela Dobre (2024) – Studiu la nivelul unor state membre ale U.E., cu experiență și rezultate semnificative în promovarea, susținerea și funcționarea în plan instituțional a relațiilor de tip PPP, din punct de vedere economic. Workshop: ”Dezvoltarea relațiilor de tip parteneriat public privat în agricultură”, C.S.C.B.A.S., 25 Septembrie
15	Marcel Theodor Paraschivescu, Laurențiu Ciornei, Mariana Sandu (2024) – Oportunități în dezvoltarea biodiversității zooculturale din România pentru evitarea pierderilor de biodiversitate pentru asigurarea securitații alimentare. Conferința Internatională “Management of Genetic Biodiversity by Plant Breeding and Sustainable Agricultural Technologies”, I.N.C.D.A. Fundulea, 22 noiembrie
16	Marcel PARASCHIVESCU, Dumitru GEORGESCU, Marcel Theodor Paraschivescu (2024) – Urbanismul și zoocultura, Simpozionul Zilele FR.I RAINER – 2024, Antropologie şi Urbanism, 9 -11 mai
17	C.Gârlea, I.G.Malos, M.Pipirigeanu.,Daniela Zamfir, Riscuri in conceptul ONE HEALTH risks in one health concepts Simpozion nat.cu participare internationala „Zilele Fr. I.Rainer”-Antropologie si urbanism”JASA Vol 16 issue 1 2024 52,ISSN-2668 246X
18	M. St. Serbulea, C.Gârlea, Marcel Matiuti, Mariana Pipirigeanu, Conceptul integrativ ONE HEALTH – Aplicatii ONE HEALTH integrative concept – applications. Simpozion nat.cu participare internationala „Zilele Fr. I.Rainer”-Antropologie si urbanism”/JASA Vol 16 issue 1 2024 52, ISSN-2668 246X.
19	Gabriela Elena Baciu, C.Gârlea, Aurelian Vasile Chira , Suzana Turc, Agroturismul, element al dezvoltarii societale agritourism -element of society development. Simpozion national cu participare internationala „Zilele Fr. I.Rainer”-Antropologie si urbanism”/JASA Vol 16 issue 1 2024 52,ISSN-2668 246X.
20	M. Matiuti, C.Gârlea, C.L.Matiuti – Aspecte din viața rurală a banatului de câmpie în perioada 1945-2023 Aspects of the rural life of the country banat in the period 1945-2023. Simpozion national cu participare internationala „Zilele Fr. I.Rainer”-Antropologie si urbanism”/JASA Vol 16 issue 1 2024 52,ISSN-2668 246X.
21	C.Marin , C. Gârlea, C.Dragomir-Balanica – Gentrificarea rurală și amprenta de carbon rural gentrificaton and carbon footprint. Simpozion nat.cu participare internationala „Zilele Fr. I.Rainer”-Antropologie si urbanism”JASA Vol 16 issue 1 2024 52,ISSN-2668 246X
22	C. M. Dragomir-Balanica, C.Marin , C. Gârlea – Green taxes and their impct on romanian economy cpompared to investmens for air and climate protection. Athens Journal of Science 2024 ,II -1-15/https doi org/ 1030958 /AJS XYZ ,AJS-ECL.
23	M. Paraschivescu, M. Th. Paraschivescu, C. Gârlea – Genetica in dezvoltarea durabila, Editura Granada , Bucuresti Romania 2024
24	C.Marin , C.Garlea ,C.M.Dragomir-Balanica, Gentrificarea rurală și amprenta de carbon rurala in romania, PESD2024 -V5. Conf.Internationala ed XIX „present and sustainable development” 7-9 iunie 2024 Iasi Univ.AICuza
25	Petruța-Simona Grosu (Simion) – The Impact of the Common Agricultural Policy (CAP) on Biodiversity in Romania, prezentată în cadrul International Conference on Economics Challenges and Opportunities (ICECO), Predeal, 10-12 Octombrie 2024
26	Gabriel Popescu, – Cercetări privind capacitatea instituţională a parteneriatului public-privat de a participa activ la performarea agriculturii în plan randamental, economic, social şi de mediu, „Ziua grâului şi orzului„, 21 mai 2024, INCDA Fundulea, România
27	Gabriel Popescu, Ioana Corina MOGA – Rolul și importanța parteneriatului public-privat în piața transferului de cunoaștere din agricultură, AgriPlanta, 23 mai 2024, INCDA Fundulea, România
28	Ioana Corina MOGA, Gabriel Popescu, Nicoleta Raluca JIANU, Mirela SIMION, Silvia MORARU, Elena Laura TROANCĂ, Dorin MARTIN, Educație pentru reutilizarea deșeurilor în domeniul construcțiilor, Simpozionul EDUCAȚIA-COMPONENTĂ ESENȚIALĂ A POLITICII DE MEDIU https://www.agir.ro/stiri/invita%C8%9Bie-la-simpozionul-educa%C8%9Aia-component%C4%82-esen%C8%9Aial%C4%82-a-politicii-de-mediu_1136.html

Citări în reviste Web of Science: 92

1	Vili Dragomir, Ioan Sebastian Brumă, Alina Butu, Victor Petcu, Lucian Tanasă, Daniela Horhocea. 2022. An Overview of Global Maize Market Compared to Romanian Production, Romanian Agricultural Research, 39: 535-544, doi.org/10.59665/rar3941
2	Brumă, Ioan Sebastian; Rodino, Steliana; Petcu, Victor; and Micu, Mihai Marius, 2021. An overview of organic sunflower production in Romania. Romanian Agriculture Research. 2021. Vol. 38, p. 495–504. doi.org/10.59665/rar3852
3	Vili Dragomir, Ioan Sebastian Brumă, Alina Butu, Victor Petcu, Lucian Tanasă, Daniela Horhocea. 2022. An Overview of Global Maize Market Compared to Romanian Production, Romanian Agricultural Research, 39: 535-544, doi.org/10.59665/rar3941
4	Vili Dragomir, Ioan Sebastian Brumă, Alina Butu, Victor Petcu, Lucian Tanasă, Daniela Horhocea. 2022. An Overview of Global Maize Market Compared to Romanian Production, Romanian Agricultural Research, 39: 535-544, doi.org/10.59665/rar3941
5	Brumă, Ioan Sebastian; Rodino, Steliana; Petcu, Victor; and Micu, Mihai Marius, 2021. An Overview of Organic Sunflower Production in Romania. Romanian Agriculture Research. 2021. Vol. 38, p. 495–504. doi.org/10.59665/rar3852
6	Brumă, Ioan Sebastian; Rodino, Steliana; Petcu, Victor; and Micu, Mihai Marius, 2021. An Overview of Organic Sunflower Production in Romania. Romanian Agriculture Research. 2021. Vol. 38, p. 495–504. doi.org/10.59665/rar3852
7	Brumă, Ioan Sebastian; Rodino, Steliana; Petcu, Victor; and Micu, Mihai Marius, 2021. An Overview of Organic Sunflower Production in Romania. Romanian Agriculture Research. 2021. Vol. 38, p. 495–504. doi.org/10.59665/rar3852
8	Partal, E.; Oltenacu, C.V.; Petcu, V. The Influence of Sowing Date and Plant Density on Maize Yield and Quality in the Context of Climate Change in Southern Romania. Sci. Pap. Ser. A Agron. 2021, 64, 508–514 https://agronomyjournal.usamv.ro/pdf/2021/issue_1/Art67.pdf
9	Laurentiu Ciornei, Lavinia Udrea, Paula Munteanu, Petruta-Simona Simion, Victor Petcu, 2023. The Effects of Climate Change. Trends Regarding the Evolution of Temperature in Romania, în Annals ”Valahia” University of Targoviste – Agriculture 15(2):50-57. doi.org/10.2478/AGR-2023-0018
10	Partal, E.; Oltenacu, C.V.; Petcu, V. The Influence of Sowing Date and Plant Density on Maize Yield and Quality in the Context of Climate Change in Southern Romania. Sci. Pap. Ser. A Agron. 2021, 64, 508–514 https://agronomyjournal.usamv.ro/pdf/2021/issue_1/Art67.pdf
11	Vili Dragomir, Ioan Sebastian Brumă, Alina Butu, Victor Petcu, Lucian Tanasă, Daniela Horhocea. 2022. An Overview of Global Maize Market Compared to Romanian Production, Romanian Agricultural Research, 39: 535-544, doi.org/10.59665/rar3941.
12	Petcu Victor, Corina Bubueanu, Angela Casarica, Gabriela Săvoiu, Roxana Stoica, Cristina Bazdoaca, Daniela Anca Lazăr, Horia Lucian Iordan, Daniela Horhocea. 2023. Efficacy of Trichoderma harzianum and Bacillus subtilis as Seed and Vegetation Application Combined with Integrated Agroecology Measures on Maize, Romanian Agricultural Research, 40, 439-448. doi.org/10.59665/rar 4041.
13	Petcu Victor, Corina Bubueanu, Angela Casarica, Gabriela Săvoiu, Roxana Stoica, Cristina Bazdoaca, Daniela Anca Lazăr, Horia Lucian Iordan, Daniela Horhocea. 2023. Efficacy of Trichoderma harzianum and Bacillus subtilis as Seed and Vegetation Application Combined with Integrated Agroecology Measures on Maize, Romanian Agricultural Research, 40, 439-448. doi.org/10.59665/rar4041
14	Petcu Victor, Corina Bubueanu, Angela Casarica, Gabriela Săvoiu, Roxana Stoica, Cristina Bazdoaca, Daniela Anca Lazăr, Horia Lucian Iordan, Daniela Horhocea. 2023. Efficacy of Trichoderma harzianum and Bacillus subtilis as Seed and Vegetation Application Combined with Integrated Agroecology Measures on Maize, Romanian Agricultural Research, 40, 439-448. doi.org/10.59665/rar4041
15	Petcu Victor, Corina Bubueanu, Angela Casarica, Gabriela Săvoiu, Roxana Stoica, Cristina Bazdoaca, Daniela Anca Lazăr, Horia Lucian Iordan, Daniela Horhocea. 2023. Efficacy of Trichoderma harzianum and Bacillus subtilis as Seed and Vegetation Application Combined with Integrated Agroecology Measures on Maize, Romanian Agricultural Research, 40, 439-448. doi.org/10.59665/rar4041
16	Petcu Victor, Corina Bubueanu, Angela Casarica, Gabriela Săvoiu, Roxana Stoica, Cristina Bazdoaca, Daniela Anca Lazăr, Horia Lucian Iordan, Daniela Horhocea. 2023. Efficacy of Trichoderma harzianum and Bacillus subtilis as Seed and Vegetation Application Combined with Integrated Agroecology Measures on Maize, Romanian Agricultural Research, 40, 439-448. doi.org/10.59665/rar4041
17	Vili Dragomir, Ioan Sebastian Brumă, Alina Butu, Victor Petcu, Lucian Tanasă, Daniela Horhocea. 2022. An Overview of Global Maize Market Compared to Romanian Production, Romanian Agricultural Research, 39: 535-544, doi.org/10.59665/rar3941
18	Popa, Mihaela, Maria Schitea, Elena Petcu, Eugen Petrescu, Șerban Cătălin Dobre, and Victor Petcu. 2024. “Evaluation of New Alfalfa Genotypes for Forage, Quality and Seed Yield Potential under Different Field Trials.” Romanian Agricultural Research 41: 477–88. doi.org/10.59665/rar4146
19	Victor Petcu, Mihaela Popa, Laurențiu Ciornei, Ioana Claudia Todirică, Gabriel Popescu, Simona Petruța Simion, Maria Schitea (2022). Forage mixtures with alfalfa cultivars, perennial grasses and Anethum graveolens. Revista Lucrări Șțiințifice. Seria Agronomie, 65(1), 99-104
20	Ioan Sebastian Brumă, Maria Toader, Gabriel Popescu, Victor Petcu, Emil Georgescu. 2023. The Evolution of Alfalfa, as Important Crop in Organic Farming System in Romania, în Romanian Agricultural Research 40, 297-306. doi.org/10.59665/rar4028
21	Marga Grădilă, Daniel Jalobă, Mihaela Şerban & Victor Petcu. 2021. Management measures for Veronica persica (Plantaginaceae), an invasive alien species and a weed in rapeseed crops in Southeast Romania. Phytologia balcanica 27 (3), p: 307 – 314
22	Marga GRĂDILĂ, Daniel JALOBĂ, Valentin CIONTU, Mihaela ŞERBAN, Victor PETCU. 2021. Research regarding weeds control in grain legumes crops. Scientific Papers. Series A. Agronomy, Vol. LXIV, No. 1, ISSN 2285-5785; ISSN CD-ROM 2285-5793; ISSN Online 2285-5807; ISSN-L 2285-5785. http://agronomyjournal.usamv.ro/pdf/2021/issue_1/Art44.pdf
23	Victor Petcu, Ancuța Bărbieru, Mihaela Popa, Cătălin Lazăr, Laurențiu Ciornei, Amalia Gianina Străteanu, Ioana Claudia Todirică. 2023. Early Sowing on Some Soybean Genotypes under Organic Farming Conditions, Plants, 12, 2295. doi.org/10.3390/plants12122295
24	Victor Petcu, Ancuța Bărbieru, Mihaela Popa, Cătălin Lazăr, Laurențiu Ciornei, Amalia Gianina Străteanu, Ioana Claudia Todirică. 2023. Early Sowing on Some Soybean Genotypes under Organic Farming Conditions, Plants, 12, 2295. doi.org/10.3390/plants12122295
25	Victor Petcu, Ancuța Bărbieru, Mihaela Popa, Cătălin Lazăr, Laurențiu Ciornei, Amalia Gianina Străteanu, Ioana Claudia Todirică. 2023. Early Sowing on Some Soybean Genotypes under Organic Farming Conditions, Plants, 12, 2295. doi.org/10.3390/plants12122295
26	Petcu, E., Toncea, I., Mustățea, P., Petcu, V., 2011. Effect or organic and conventional farming system on some physiological indicators of winter wheat. Romanian Agricultural Research, 28: 131-137 https://new.incda-fundulea.ro/images/rar/nr28/rar2818.pdf
27	Petcu, V., Dincă, L., Toncea, I., 2014. The effect of crops and farming systems on soil quality. Sci. Papers, Series A, Agronomy, LVII: 58-63. ISSN 2285-5785; ISSN CD-ROM 2285-5793; ISSN Online 2285-5807. https://agronomyjournal.usamv.ro/pdf/2014/art10.pdf
28	Victor Petcu, Laurențiu Ciornei, Simona-Petruța Simion, Marga Grădilă, Simona Lavinia Burtan, Elena Partal. 2022. Cover Crops from Winter Wheat, Triticale and Peas Cultivated in Pure Stands and Mixtures-Soil and Weed Suppression Benefits. Romanian Agricultural Research, 39: 337-343, doi.org/10.59665/rar3931
29	Joita-Pacureanu, M; Popescu, G; Risnoveanu, L; Ciornei, L; Barbieru, A; Oprea, D; Anton, GF ; Dunareanu, C; Petcu, V., 2023, Sunflower and soybean crops cultivated in a mixed intercropping system, in the 2022, Scientific Papers-Series A-Agronomy, Vol.66, Issue 2, p.550-554, https://agronomyjournal.usamv.ro/pdf/2023/issue_2/Art72.pdf
30	Petcu Victor, Ioan Radu, Marga Grădilă, Valentin Stanciu, Ancuța Bărbieru. 2021. Soybean seed scanning for size, genotype color and Cercospora blight detection. Scientific Papers. Series A. Agronomy, Vol. 64, No. 1, p. 527-533. http://agronomyjournal.usamv.ro/pdf/2021/issue_1/Art70.pdf
31	Lazăr, C., Petcu, E., Cizmas, G., Petcu, V., Partal, E., 2022. Evaluarea potențialului stocurilor de biomasă solidă non-forestieră din România. https://wwf.ro/wp-content/uploads/2023/03/C2.8- Evaluarea-potentialului-stocurilor-de-biomasasolida-non-forestiera.pdf.
32	Petcu Victor, Toncea Ion, Marinciu Cristina. 2019. CALIROA ANNULIPES – un dăunor recent observat în perdeaua agroforestieră a INCDA Fundulea. Anale INCDA Fundulea. Vol. 87, p: 281-290. https://incda-fundulea.ro/anale/87/87.27.pdf.
33	Capitello, R; Todirică I., 2021. Understanding the behavior of beer consumers. Case Studies in the Beer Sector, Woodhead Publishing Series in Consumer Sci & Strat Market, pp.15-36.
34	Capitello, R; Todirică I., 2021. Understanding the behavior of beer consumers. Case Studies in the Beer Sector, Woodhead Publishing Series in Consumer Sci & Strat Market, pp.15-37.
35	Capitello, R; Todirică I., 2021. Understanding the behavior of beer consumers. Case Studies in the Beer Sector, Woodhead Publishing Series in Consumer Sci & Strat Market, pp.15-38
36	Capitello, R; Todirică I., 2021. Understanding the behavior of beer consumers. Case Studies in the Beer Sector, Woodhead Publishing Series in Consumer Sci & Strat Market, pp.15-39
37	Capitello, R; Todirică I., 2021. Understanding the behavior of beer consumers. Case Studies in the Beer Sector, Woodhead Publishing Series in Consumer Sci & Strat Market, pp.15-40
38	Capitello, R; Todirică I., 2021, Concepts and practices of sustainable craft beer in Italy: a case study analysis, Woodhead Publishing Series in Consumer Sci & Strat Market, pp. 313-326
39	Mihai Constantinescu, Steliana Rodino, Alina Butu, Marian Butu, Ioana Claudia Todirică, Mihaela Popa, Rodica Chetroiu, Nicuşor Flavius Sima. 2023. Nitrogen management trends for agricultural and environmental science, Romanian Agricultural Research, 40, 417-428. doi.org/10.59665/rar4039.
40	Lavinia Burtan, Manuel Coronado, Carmen Sîrbu, Laurențiu Ciornei, Ioana Claudia Todirică, Amalia Gianina Străteanu, Mihaela Popa. 2023. Various Soil Quality Parameters and Humus Content Evolution in Conventional and Minimum Tillage Systems, Romanian Agricultural Research, 40, 491-500. doi.org/10.59665/rar4046.
41	Lavinia Burtan, Manuel Coronado, Carmen Sîrbu, Laurențiu Ciornei, Ioana Claudia Todirică, Amalia Gianina Străteanu, Mihaela Popa. 2023. Various Soil Quality Parameters and Humus Content Evolution in Conventional and Minimum Tillage Systems, Romanian Agricultural Research, 40, 491-500. doi.org/10.59665/rar4047.
42	Strateanu, Amalia-Gianina, Sandu, Mariana, Ciornei, Laurentiu and Udrea, Lavinia. Trends and Innovative Solutions in Smart Growth Production of Milk and Dairy Products, in Annals of „Valahia” University of Târgovişte. Agriculture, vol.15, no.1, 2023, pp.35-41. doi.org/10.2478/agr-2023-0008
43	Strateanu, Amalia-Gianina, Sandu, Mariana, Ciornei, Laurentiu and Udrea, Lavinia. Trends and Innovative Solutions in Smart Growth Production of Milk and Dairy Products, in Annals of „Valahia” University of Târgovişte. Agriculture, vol.15, no.1, 2023, pp.35-41. doi.org/10.2478/agr-2023-0008
44	Strateanu, Amalia-Gianina, Sandu, Mariana, Ciornei, Laurentiu and Udrea, Lavinia. Trends and Innovative Solutions in Smart Growth Production of Milk and Dairy Products, in Annals of „Valahia” University of Târgovişte. Agriculture, vol.15, no.1, 2023, pp.35-41. doi.org/10.2478/agr-2023-0008
45	Sandu, M., & Mantea, Ș. (2017). Study on the meat sector in the European Union. Scientific Papers Series-Management, Economic Engineering in Agriculture and Rural Development, 17(1), 375-380.
46	Sandu, M., & Mantea, Ș. (2017). Study on the meat sector in the European Union. Scientific Papers Series-Management, Economic Engineering in Agriculture and Rural Development, 17(1), 375-380.
47	Sandu, M., Mantea, Ș., Ipate, I., Kruzslicika, M., & Chiriţescu, V. (2012). Study upon the moment of ovulation in sows to establish the optimum moment for semen inoculation. Animal Science and Biotechnologies, 45, 346-348.
48	Strateanu, A. G., Stan, S. N., Udrea, L., & Sandu, M. (2022). Linking Agriculture with Organic Farming, Challenges to Upcoming Food Security and Environmental Sustainability. Annals of” Valahia” University of Târgovişte. Agriculture, 14(1), 12-18
49	Andrei, D. R., Sandu, M., Gogonea, R. M., Chiriţescu, V., & Kruszlicika, M. (2012). Modeling of rural tourism towards sustainable development from the perspective of specifically organic food. Economy and Agricultural Policies, Rural Development, Rural Tourism, Rural Legislation, Agricultural Extension, 7.
50	Paraschivescu, M.Th., Bogdan, A.T., Paraschivescu, M., Toba, G.F., & Stan, Simiona (2010). Some aspects of farm animal biodiversity formation on Romania’s actual teritory. Scientific Paper.Series D. Animal Science, LIII, 71-75.
51	Nicolae I., Enculescu M., Vidmichi D., Paraschivescu M., Bora A., Harceaga L.: Sister chromatid exchanges in river buffalo females with chromosomal fragility. Seria Zootehnie – Univeritatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Ion Ionescu de la Brad (Romania) 2009, 42, 64-69.
52	Steliana Rodino, Marian Buțu, Alina Buțu, Cătălin Lazăr, Laurențiu Ciornei, Petruța-Simona Simion. 2023. Challenges of Digital Transformation in Agriculture from Romania, Romanian Agricultural Research, 40, 713-721, doi.org/10.59665/rar4066
53	Steliana Rodino, Marian Buțu, Alina Buțu, Cătălin Lazăr, Laurențiu Ciornei, Petruța-Simona Simion. 2023. Challenges of Digital Transformation in Agriculture from Romania, Romanian Agricultural Research, 40, 713-721, doi.org/10.59665/rar4066
54	Steliana Rodino, Marian Buțu, Alina Buțu, Cătălin Lazăr, Laurențiu Ciornei, Petruța-Simona Simion. 2023. Challenges of Digital Transformation in Agriculture from Romania, Romanian Agricultural Research, 40, 713-721, doi.org/10.59665/rar4066
55	Steliana Rodino, Marian Buțu, Alina Buțu, Cătălin Lazăr, Laurențiu Ciornei, Petruța-Simona Simion. 2023. Challenges of Digital Transformation in Agriculture from Romania, Romanian Agricultural Research, 40, 713-721, doi.org/10.59665/rar4066
56	Florina Cojocaru, Maria Joiţa-Păcureanu, Mioara Negoiță, Laura Mihai, Gabriel Popescu, Laurenţiu Ciornei, Viorel Ion, Gabriel Florin Anton, Luxiţa Rîşnoveanu, Daniela Oprea, Alexandru Bran, Elisabeta Sava, 2023. The Impact of Climatic Conditions on Oil Content and Quality, in Sunflower, Romanian Agricultural Research, 40, 251-259. doi.org/10.59665/rar4024
57	Florina Cojocaru, Maria Joiţa-Păcureanu, Mioara Negoiță, Laura Mihai, Gabriel Popescu, Laurenţiu Ciornei, Viorel Ion, Gabriel Florin Anton, Luxiţa Rîşnoveanu, Daniela Oprea, Alexandru Bran, Elisabeta Sava, 2023. The Impact of Climatic Conditions on Oil Content and Quality, in Sunflower, Romanian Agricultural Research, 40, 251-259. doi.org/10.59665/rar4024
58	Florina Cojocaru, Maria Joiţa-Păcureanu, Mioara Negoiță, Laura Mihai, Gabriel Popescu, Laurenţiu Ciornei, Viorel Ion, Gabriel Florin Anton, Luxiţa Rîşnoveanu, Daniela Oprea, Alexandru Bran, Elisabeta Sava, 2023. The Impact of Climatic Conditions on Oil Content and Quality, in Sunflower, Romanian Agricultural Research, 40, 251-259. doi.org/10.59665/rar4024
59	Munteanu, P.; Ciornei, L. Social Inequality and Solutions to Sustainable Development in the European Union. In Proceedings of the International Conference Innovative Business Management & Global Entrepreneurship (IBMAGE 2020), Suceava, Romania, 22–23 October 2020; pp. 1–16.
60	Stelica Cristea, Silviu-Eugen Popescu, Maria Joiţa-Păcureanu, Ioana Andra Vlad, 2024 – Mycoflora Associated with Black Point Attack on Two-row and Six-row Barley – First Report, Romanian Agricultural Research 41: 307–313. https://doi.org/10.59665/rar4129
61	Anton, FG; Contescu, L; Rîsnoveanu, L; Joita-Pacureanu, M,; Oprea, D; Serban, M., 2023 , Sunflower genotypes in field infested with broomrape in Braila location, in year 2022, Scientific Papers-Series A-Agronomy, Vol. 66, Issue 1, p. 206-211, WOS:001112923300101
62	Duca, Maria, Port, Angela, Burcovschi, Ion, Joita-Pacureanu, Maria, Dan, Mihaela, 2022, Environmental response in sunflower hybrids: a multivariate approach, Romanian Agricultural Research, Vol. 39, 139-152, doi.org/10.59665/rar3914
63	Sreten Terzić, Marie-Claude Boniface, Laura Marek, Daniel Alvarez, Karin Baumann, Vera Gavrilova, Maria Joita-Pacureanu, Mulpuri Sujatha, Daniela Valkova, Leonardo Velasco, Brent S. Hulke, Sinisa Jocić, Nicolas Langlade, Stéphane Muños, Loren Rieseberg, Gerald Seiler, Felicity Vear, 2020, Gene banks for wild and cultivated sunflower genetic resources, OCL 2020, 27, 9. WOS:000519014400001 https://fiver.ifvcns.rs/bitstream/id/5854/ocl200004s.pdf
64	Anyo Mitkov, Mariyan Yanev, Nesho Neshev, Tonyo Tonev, Maria Joiţa-Păcureanu, Florina Cojocaru, 2024, Efficacy against broomrape and selectivity of imazamox-containing herbicides in sunflower, Romanian Agricultural Research, Vol. 36, p. 201-207, doi.org/10.59665/rar3623
65	Leire Molinero-Ruiz, Philippe Delavault, Begoña Pérez-Vich, Maria Pacureanu-Joita, Mariano Bulos, Emiliano Altieri and Juan Domínguez, 2015, History of the race structure of Orobanche cumana and the breeding of sunflower for resistance to this parasitic weed: A review, Spanish Journal of Agricultural Research 13(4), e10R01, 19 pages (2015) eISSN: 2171-9292. WOS:000367022100026 DOI: http://dx.doi.org/10.5424/sjar/2015134-8080.
66	Leire Molinero-Ruiz, Philippe Delavault, Begoña Pérez-Vich, Maria Pacureanu-Joita, Mariano Bulos, Emiliano Altieri and Juan Domínguez, 2015, History of the race structure of Orobanche cumana and the breeding of sunflower for resistance to this parasitic weed: A review, Spanish Journal of Agricultural Research 13(4), e10R01, 19 pages (2015) eISSN: 2171-9292. WOS:000367022100026 DOI: http://dx.doi.org/10.5424/sjar/2015134-8080.
67	Leire Molinero-Ruiz, Philippe Delavault, Begoña Pérez-Vich, Maria Pacureanu-Joita, Mariano Bulos, Emiliano Altieri and Juan Domínguez, 2015, History of the race structure of Orobanche cumana and the breeding of sunflower for resistance to this parasitic weed: A review, Spanish Journal of Agricultural Research 13(4), e10R01, 19 pages (2015) eISSN: 2171-9292. WOS:000367022100026 DOI: http://dx.doi.org/10.5424/sjar/2015134-8080.
68	Pacureanu-Joita M, Veronesi C, Raranciuc S, Stanciu D (2004) Parasite-host plant interaction of Orobanche cumana Wallr. (Orobanche cernua Loefl) with Helianthus annuus. In: Proc. 16th Int. Sunflower Conf., Fargo, ND, USA. pp 171–177
69	Luxiţa Rîşnoveanu, Maria Joiţa-Păcureanu, F.G. Anton, 2016,” The virulence of broomrape (Orobanche cumana Wallr.) races in sunflower crop in Braila area, in Romania”, Helia, International Scientific Journal, Vol.39, Issue 65, p.189-196, ISSN 1018-1806., DOI: https://doi.org/10.1515/helia-2016-0015
70	Luxiţa Rîşnoveanu, Maria Joiţa-Păcureanu, F.G. Anton, 2016,” The virulence of broomrape (Orobanche cumana Wallr.) races in sunflower crop in Braila area, in Romania”, Helia, International Scientific Journal, Vol.39, Issue 65, p.189-196, ISSN 1018-1806., DOI: https://doi.org/10.1515/helia-2016-0015
71	Luxiţa Rîşnoveanu, Maria Joiţa-Păcureanu, F.G. Anton, 2016,” The virulence of broomrape (Orobanche cumana Wallr.) races in sunflower crop in Braila area, in Romania”, Helia, International Scientific Journal, Vol.39, Issue 65, p.189-196, ISSN 1018-1806., DOI: https://doi.org/10.1515/helia-2016-0015
72	Dragan Škorić, Maria Joiţa-Păcureanu, Fyodor Gorbachenko, Oleg Gorbachenko and Stevan Maširević, 2021, Dynamics of change in broomrape populations (Orobanche cumana Wallr.) in Romania and Russia (Black Sea area), Helia, 44(74): 1–14
73	Dragan Škorić, Maria Joiţa-Păcureanu, Fyodor Gorbachenko, Oleg Gorbachenko and Stevan Maširević, 2021, Dynamics of change in broomrape populations (Orobanche cumana Wallr.) in Romania and Russia (Black Sea area), Helia, 44(74): 1–14
74	Daniela Oprea, Maria Joita-Pacureanu, Florin Gabriel Anton, Luxita Risnoveanu, 2022, The resistance of sunflower to the attack of some pathogenic agents in the climate conditions of the Northeast Baragan, Bulletin of University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Cluj-Napoca. Agriculture, 54\| Volume 79 Issue 2 \| November, DOI:10.15835/buasvmcn-agr:2022.0034
75	Maria Duca, Steliana Clapco, and Maria Joita-Pacureanu, 2022, Racial status of Orobanche cumana Wallr. in some countries other the world, Hellia, Volume 45, Issue 76
76	Steliana Clapco, Olesea Tabara, Ana Mutu, Ion Gisca, Angela Port, Maria Joita-Pacureanu, Maria Duca, 2018, Screening Of Some Sunflower Hybrids For Drought Tolerance Under Laboratory Conditions, Lucrări Ştiinţifice – vol. 61(1)/2018, seria Agronomie, p.205-210
77	Valeriu Tabără, Luxiţa Rîşnoveanu, Ion Gîscă, Steliana Clapco, Maria Joiţa-Păcureanu, Maria Duca, 2018, Evaluarea Unor Hibrizi De Floarea-Soarelui Privind Rezistenţa La Secetă În Republica Moldova Şi România, Ştiinţa agricolă, nr. 2 (2018) (8-16)
78	Aliona Glijin, Maria Joiţa-Păcureanu, Adriana Acciu, Maria Gorceag, Maria Duca, 2013, Effect of biostimulator “Fertileader Gold” on development of sunflower plants, Revistă Ştiinţifică a Universităţii de Stat din Moldova, 2013, nr.6(66).
79	Leire Molinero-Ruiz, Philippe Delavault, Begoña Pérez-Vich, Maria Păcureanu-Joița, Mariano Bulos, Emiliano Altieri and Juan Domínguez, 2015, History of the race structure of Orobanche cumana and the breeding of sunflower for resistance to this parasitic weed: A review, Spanish Journal of Agricultural Research 13(4), e10R01, 19 pages (2015) eISSN: 2171-9292. WOS:000367022100026 DOI: http://dx.doi.org/10.5424/sjar/2015134-8080.
80	Leire Molinero-Ruiz, Philippe Delavault, Begoña Pérez-Vich, Maria Păcureanu-Joița, Mariano Bulos, Emiliano Altieri and Juan Domínguez, 2015, History of the race structure of Orobanche cumana and the breeding of sunflower for resistance to this parasitic weed: A review, Spanish Journal of Agricultural Research 13(4), e10R01, 19 pages (2015) eISSN: 2171-9292. WOS:000367022100026 DOI: http://dx.doi.org/10.5424/sjar/2015134-8080.
81	Păcureanu-Joița, M., Stanciu, D., Petcu, E., Raranciuc, S., Sorega, I. (2005) Sunflower genotypes with high oleic acid content. Romanian Agricultural Research, 22. 23–26. https://new.incda-fundulea.ro/images/rar/nr22/22.6.pdf
82	Gabriel Popescu, Sustainability of food safety and security in Romania. In: Challenges for The Future National Strategic Plan, Competitiveness of Agro-Food and Environmental Economy. Bucharest: Bucharest, Faculty of Agro-Food and Environmental Economics, Bucharest University of Economic Studies. (2019) p. 8-16 DOI: 10.24818/CAFEE/2019/8/01
83	Maria-Claudia Diaconeasa, Gabriel Popescu, Natalia Maehle, Signe Nelgen & Roberta Capitello, Media Discourse on Sustainable Consumption in Europe, Environmental Communication, 16(3): 352–370., DOI: 10.1080/17524032.2021.1999295
84	Maria-Claudia Diaconeasa, Gabriel Popescu, Natalia Maehle, Signe Nelgen & Roberta Capitello, Media Discourse on Sustainable Consumption in Europe, Environmental Communication, 16(3): 352–370., DOI: 10.1080/17524032.2021.1999295
85	Maria-Claudia Diaconeasa, Gabriel Popescu, Natalia Maehle, Signe Nelgen & Roberta Capitello, Media Discourse on Sustainable Consumption in Europe, Environmental Communication, 16(3): 352–370., DOI: 10.1080/17524032.2021.1999295
86	Maria-Claudia Diaconeasa, Gabriel Popescu, Natalia Maehle, Signe Nelgen & Roberta Capitello, Media Discourse on Sustainable Consumption in Europe, Environmental Communication, 16(3): 352–370., DOI: 10.1080/17524032.2021.1999295
87	Maria-Claudia Diaconeasa, Gabriel Popescu, Natalia Maehle, Signe Nelgen & Roberta Capitello, Media Discourse on Sustainable Consumption in Europe, Environmental Communication, 16(3): 352–370., DOI: 10.1080/17524032.2021.1999295
88	Maria-Claudia Diaconeasa, Gabriel Popescu, Natalia Maehle, Signe Nelgen & Roberta Capitello, Media Discourse on Sustainable Consumption in Europe, Environmental Communication, 16(3): 352–370., DOI: 10.1080/17524032.2021.1999295
89	Maria-Claudia Diaconeasa, Gabriel Popescu, Natalia Maehle, Signe Nelgen & Roberta Capitello, Media Discourse on Sustainable Consumption in Europe, Environmental Communication, 16(3): 352–370., DOI: 10.1080/17524032.2021.1999295
90	Diaconeasa, Maria Claudia, Popescu Gabriel, Boboc Dan, 2019, Sustainable food consumption in the web of science abstracts, Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research, 53(1):299-307, DOI: 10.24818/18423264/53.1.19.19
91	Brad, Laura, Gabriel Popescu, Alina Zaharia, Maria Claudia Diaconeasa, Daniela Mihai. 2018. „Exploring the Road to Agricultural Sustainability by Assessing the EU Debt Influencing Factors” Sustainability 10, no. 7: 2465. https://doi.org/10.3390/su10072465
92	Diana Boboc, G. Popescu, Mirela Stoian, G.-R. Lădaru, D.C. Petrache, Best practices for integrating the Romanian small farmers into the agri-food chain. Amfiteatru Econ. (2017) 19:315-326

Citări într-o revistă indexată într-o bază de date internațională SCOPUS, IEEE Arts & Humanities Citation Index, reviste indexate CNCS A sau B (în cazul domeniului umanist) și cărți: 37

1	Brumă, Ioan Sebastian; Rodino, Steliana; Petcu, Victor; and Micu, Mihai Marius, 2021. An overview of organic sunflower production in Romania. Romanian Agriculture Research. 2021. Vol. 38, p. 495–504.
2	Brumă, Ioan Sebastian; Rodino, Steliana; Petcu, Victor; and Micu, Mihai Marius, 2021. An Overview of Organic Sunflower Production in Romania. Romanian Agriculture Research. 2021. Vol. 38, p. 495–504. doi.org/10.59665/rar3852
3	Laurentiu Ciornei, Lavinia Udrea, Paula Munteanu, Petruta-Simona Simion, Victor Petcu, 2023. The Effects of Climate Change. Trends Regarding the Evolution of Temperature in Romania, în Annals ”Valahia” University of Targoviste – Agriculture 15(2):50-57. doi.org/10.2478/AGR-2023-0018
4	Laurentiu Ciornei, Lavinia Udrea, Paula Munteanu, Petruta-Simona Simion, Victor Petcu, 2023. The Effects of Climate Change. Trends Regarding the Evolution of Temperature in Romania, în Annals ”Valahia” University of Targoviste – Agriculture 15(2):50-57. doi.org/10.2478/AGR-2023-0018
5	Ioan Sebastian Brumă, Maria Toader, Gabriel Popescu, Victor Petcu, Emil Georgescu. 2023. The Evolution of Alfalfa, as Important Crop in Organic Farming System in Romania, în Romanian Agricultural Research 40, 297-306. doi.org/10.59665/rar4028
6	Ciontu Valentin, Daniel Jalobă, Mihaela Şerban, Victor Petcu, Marga Grădilă. 2020. Endozoochory – The Source of Weed Infestation of Agricultural Crops. Romanian Journal for Plant Protection, Vol. 13, 2020, 42-51 http://www.doi.org/10.54574/RJPP.13.07
7	Vili Dragomir, Ioan Sebastian Brumă, Alina Butu, Victor Petcu, Lucian Tanasă, Daniela Horhocea. 2022. An Overview of Global Maize Market Compared to Romanian Production, Romanian Agricultural Research, 39: 535-544, doi.org/10.59665/rar3941
8	Petruța-Simona Simion, Laurentiu Ciornei, Ioana Todirica, Victor Petcu, Maria-Joița Pacureanu, A decade of bibliometric analysis of biodiversity, Annals ”Valahia” University of Targoviste – Agriculture 15(2):43-49. doi.org/10.2478/agr-2023-0017
9	Borgen, A., Klaedtke, S., Feher, J., Thüringer, A., Petcu, V., Boffin, L. and REY, F. Vinegar seed treatment to control common bunt in wheat. EUCARPIA Breeding and Seed Sector Innovations for Organic Food Systems, 2021, 1, 111-112.
10	Matei, Gabi Mirela, Sorin Matei, Monica Dumitrașcu, Lavinia Burtan, Victoria Amelia Anghel, Victor Petcu. 2024. “The Effect of Conventional and Conservative Tillage Systems on Microbial Community Composition and Physiological Activity in Soils from Bărăgan Plain.” Romanian Agricultural Research 41: 413–28. doi.org/10.59665/rar4140
11	Capitello, R; Todirică I., 2021. Understanding the behavior of beer consumers. Case Studies in the Beer Sector, Woodhead Publishing Series in Consumer Sci & Strat Market, pp.15-41
12	Capitello, R; Todirică I., 2021. Understanding the behavior of beer consumers. Case Studies in the Beer Sector, Woodhead Publishing Series in Consumer Sci & Strat Market, pp.15-42
13	Capitello, R; Todirică I., 2021. Understanding the behavior of beer consumers. Case Studies in the Beer Sector, Woodhead Publishing Series in Consumer Sci & Strat Market, pp.15-43
14	Capitello, R; Todirică I., 2021. Understanding the behavior of beer consumers. Case Studies in the Beer Sector, Woodhead Publishing Series in Consumer Sci & Strat Market, pp.15-44
15	Lavinia Burtan, Manuel Coronado, Carmen Sîrbu, Laurențiu Ciornei, Ioana Claudia Todirică, Amalia Gianina Străteanu, Mihaela Popa. 2023. Various Soil Quality Parameters and Humus Content Evolution in Conventional and Minimum Tillage Systems, Romanian Agricultural Research, 40, 491-500. doi.org/10.59665/rar4048
16	Lavinia Burtan, Manuel Coronado, Carmen Sîrbu, Laurențiu Ciornei, Ioana Claudia Todirică, Amalia Gianina Străteanu, Mihaela Popa. 2023. Various Soil Quality Parameters and Humus Content Evolution in Conventional and Minimum Tillage Systems, Romanian Agricultural Research, 40, 491-500. doi.org/10.59665/rar4049
17	Todirică, I. C., The Market for Traditional Products in the Context of the Industrialization of Agricultural Production Processes, 2019
18	Strateanu, Amalia-Gianina, Sandu, Mariana, Ciornei, Laurentiu and Udrea, Lavinia. Trends and Innovative Solutions in Smart Growth Production of Milk and Dairy Products, in Annals of „Valahia” University of Târgovişte. Agriculture, vol.15, no.1, 2023, pp.35-41. doi.org/10.2478/agr-2023-0008
19	Laurențiu Ciornei, 2020 – How can Romania improve the potential of sustainable energy development using forest biomass. Comunicare în Conferința Europeană privind sistemele de energie regenerabilă (ECRES 2020), Istanbul, Turcia, 24 – 25 August 2020. DOI: 10.4316/bf.2020.021
20	Steliana Rodino, Marian Buțu, Alina Buțu, Cătălin Lazăr, Laurențiu Ciornei, Petruța-Simona Simion. 2023. Challenges of Digital Transformation in Agriculture from Romania, Romanian Agricultural Research, 40, 713-721, doi.org/10.59665/rar4066
21	Ciornei, L., 2021, Impactul împăduririlor artificiale asupra calității aerului. Principii de dezvoltare durabilă, CECONOMICA 2/2021
22	Ciornei, L., 2021, Impactul împăduririlor artificiale asupra calității aerului. Principii de dezvoltare durabilă, CECONOMICA 2/2021
23	Leire Molinero-Ruiz, Philippe Delavault, Begoña Pérez-Vich, Maria Pacureanu-Joita, Mariano Bulos, Emiliano Altieri and Juan Domínguez, 2015, History of the race structure of Orobanche cumana and the breeding of sunflower for resistance to this parasitic weed: A review, Spanish Journal of Agricultural Research 13(4), e10R01, 19 pages (2015) eISSN: 2171-9292. WOS:000367022100026 DOI: http://dx.doi.org/10.5424/sjar/2015134-8080.
24	Leire Molinero-Ruiz, Philippe Delavault, Begoña Pérez-Vich, Maria Pacureanu-Joita, Mariano Bulos, Emiliano Altieri and Juan Domínguez, 2015, History of the race structure of Orobanche cumana and the breeding of sunflower for resistance to this parasitic weed: A review, Spanish Journal of Agricultural Research 13(4), e10R01, 19 pages (2015) eISSN: 2171-9292. WOS:000367022100026 DOI: http://dx.doi.org/10.5424/sjar/2015134-8080.
25	Dragan Škorić, Maria Joiţa-Păcureanu, Fyodor Gorbachenko, Oleg Gorbachenko and Stevan Maširević, 2021, Dynamics of change in broomrape populations (Orobanche cumana Wallr.) in Romania and Russia (Black Sea area), Helia, 44(74): 1–14
26	Anyo Mitkov, Mariyan Yanev, Nesho Neshev, Tonyo Tonev, Maria Joiţa-Păcureanu, Florina Cojocaru, 2024, Efficacy against broomrape and selectivity of imazamox-containing herbicides in sunflower, Romanian Agricultural Research, Vol. 36, p. 201-207, doi.org/10.59665/rar3623
27	Anyo Mitkov, Mariyan Yanev, Nesho Neshev, Tonyo Tonev, Maria Joiţa-Păcureanu, Florina Cojocaru, 2024, Efficacy against broomrape and selectivity of imazamox-containing herbicides in sunflower, Romanian Agricultural Research, Vol. 36, p. 201-207, doi.org/10.59665/rar3623
28	Gîscă, Ion; Joița Păcureanu, Maria; Clapco, Steliana; Duca, Maria, 2017, Influence of broomrape on some productivity indices of sunflower, Lucrări Ştiinţifice – vol. 60(2), seria Agronomie, p. 97-102
29	Duca, Maria, Port, Angela, Burcovschi, Ion, Joita-Pacureanu, Maria, Dan, Mihaela, 2022, Environmental response in sunflower hybrids: a multivariate approach, Romanian Agricultural Research, Vol. 39, 139-152, doi.org/10.59665/rar3914
30	Duca, Maria, Port, Angela, Burcovschi, Ion, Joita-Pacureanu, Maria, Dan, Mihaela, 2022, Environmental response in sunflower hybrids: a multivariate approach, Romanian Agricultural Research, Vol. 39, 139-152, doi.org/10.59665/rar3914
31	Luxiţa Rîşnoveanu, Maria Joiţa-Păcureanu, F.G. Anton, 2016,” The virulence of broomrape (Orobanche cumana Wallr.) races in sunflower crop in Braila area, in Romania”, Helia, International Scientific Journal, Vol.39, Issue 65, p.189-196, ISSN 1018-1806., DOI: https://doi.org/10.1515/helia-2016-0015
32	Leire Molinero-Ruiz, Philippe Delavault, Begoña Pérez-Vich, Maria Pacureanu-Joita, Mariano Bulos, Emiliano Altieri and Juan Domínguez, 2015, History of the race structure of Orobanche cumana and the breeding of sunflower for resistance to this parasitic weed: A review, Spanish Journal of Agricultural Research 13(4), e10R01, 19 pages (2015) eISSN: 2171-9292. WOS:000367022100026 DOI: http://dx.doi.org/10.5424/sjar/2015134-8080.
33	Leire Molinero-Ruiz, Philippe Delavault, Begoña Pérez-Vich, Maria Pacureanu-Joita, Mariano Bulos, Emiliano Altieri and Juan Domínguez, 2015, History of the race structure of Orobanche cumana and the breeding of sunflower for resistance to this parasitic weed: A review, Spanish Journal of Agricultural Research 13(4), e10R01, 19 pages (2015) eISSN: 2171-9292. WOS:000367022100026 DOI: http://dx.doi.org/10.5424/sjar/2015134-8080.
34	Leire Molinero-Ruiz, Philippe Delavault, Begoña Pérez-Vich, Maria Pacureanu-Joita, Mariano Bulos, Emiliano Altieri and Juan Domínguez, 2015, History of the race structure of Orobanche cumana and the breeding of sunflower for resistance to this parasitic weed: A review, Spanish Journal of Agricultural Research 13(4), e10R01, 19 pages (2015) eISSN: 2171-9292. WOS:000367022100026 DOI: http://dx.doi.org/10.5424/sjar/2015134-8080.
35	Alina Zaharia, Gabriel Popescu, Lucia Ovidia Vreja, 2016, Energy scientific production in the context of the green development models, Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research, 50(4):151-168
36	POPESCU, G. Politici agricole: acorduri europene. București: Editura Economică, 1999. 256 p
37	Stoica, L. A., Candoi-Savu, R. A., Popescu, G., Udrea, L., Moga, I. C., & Ivan, M. V. Mathematical Approach on Climate Risks in Plant and Vegetation Growth. Romanıan Agrıcultural Research, 2024; 41, 129-140. doi.org/10.59665/rar4113

3 realizări deosebite:

Laurențiu Ciornei, 2024. Apostolii Pădurii. Mari personalități ale silviculturii din România. Editura Economică București. Număr de pagini: 415. ISBN 978-606-093-068-6.
Mariana Sandu, Amalia Gianina Străteanu, Lavinia Udrea – Agricultura României din perspectiva schimbărilor climatice, în volumul; Provocările Pactului Verde European asupra agriculturii și spațiului rural, coordonatori: Cecilia Alexandri, Lorena Florentina Chițea, Mihaela Kruzslicika, Marie-Jacqueline-Cosette Leonte, Cătălin Claudiu Munteanu, Editura Academiei Române, București, 2024, ISBN: 978-973-27-3756-9, pp. 133-149;
Todirică, Ioana Claudia, Laurențiu Ciornei, Victor Petcu, Petruța Simona Simion, and Maria Joița-Păcureanu. 2024. “Trends in Romanian Biodiversity Research: A Bibliometric Analysis BT – Europe in the New World Economy: Opportunities and Challenges”. In , edited by Luminita Chivu, Valeriu Ioan-Franc, George Georgescu, Ignacio De Los Ríos Carmenado, and Jean Vasile Andrei, 731–43. Cham: Springer Nature Switzerland. doi.org/10.1007/978-3-031-71329-3_47.

Raport de activitate științifică – 2023

Centrul de Studii și Cercetări de Biodiversitate Agrosilvică „Acad. David Davidescu” (C.S.C.B.A.S. „Acad. David Davidescu”) este o instituție publică de cercetare, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Institutului Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu” al Academiei Române.

În anul 2023 s-a acționat programat și responsabil pe următoarele direcții prioritare:

Creșterea cantitativă și calitativă a producției științifice (5 rapoarte ale Temelor de cercetare, 2 cărți, 6 capitole de carte, 13 articole ISI, 11 articole CNCS/BDI, precum și alte articole în curs de publicare);
Organizarea de conferințe științifice internaționale (3).
Organizarie de conferințe științifice naționale (2).
Creșterea vizibilității CSCBAS prin participarea la conferințe, simpozioane și alte evenimente cu caracter științific.

În cadrul Direcției prioritare 6.2. Valorificarea eficientă a patrimoniului național de resurse naturale, cercetătorii C.S.C.B.A.S. „Acad. David Davidescu” au coordonat 5 teme de cercetare.

PSS 1.8 Analiza bibliometrică a literaturii de specialitate din domeniul biodiversității agrosilvice. Coordonator: CS III Dr. Victor Petcu.
PSS 1.9 Studii privind identificarea și evaluarea principalelor pierderi de biodiversitate la plante și animale. Coordonator: CS III Dr. Mariana Sandu.
PSS 1.10 Studii privind efectele acțiunilor restrictive ale factorilor de risc natural și antropic asupra biodiversității agrosilvice – suport al reconstrucției ecologice durabile. Coordonator: CS I Dr. Maria Joița Păcureanu.
PSS 1.11 Studii privind conservarea biodiversității prin asigurarea unui management durabil al terenurilor cu destinații agricole și silvice. Coordonator: CS III Dr. Laurențiu Ciornei.
PSS 1.12 Securizarea bazelor de date din băncile bio-informatice destinate conservării biodiversității (temă multianuală). Coordonator: CS I Dr. Cristina Gârlea.

Număr personal (echivalent normă întreagă): 10,5.

Cercetători științifici:

ACS: 1
CS III: 5
CS II: 1
CS I: 2

În prezent, în cadrul CSCBAS își desfășoară activitatea 9 cercetători științifici (inclusiv actualul director a. id., dna. Maria Joița-Păcureanu). Din punct de vedere al gradelor științifice sunt: 2 CS I, 1 CS II, 5 CS III, 1 CS. Dintre aceștia 9 au normă întreagă, iar unul-jumătate de normă. CS III (Amalia-Gianina Străteanu) și CS Simona Petruța Simion sunt doctorande în anul II, respectiv anul întâi.

Valoarea în lei a contractelor de cercetare obținute prin competiție (în cazul în care proiectul este câștigat de altă organizație de cercetare se consideră numai valoarea ce revine institutului/centrului):

Naționale: 322.282 lei.

Proiect Structural MADR – ADER 21.1.1 – ”Cercetări privind capacitatea instituțională a parteneriatului public privat de a participa activ la performarea agriculturii în plan randamental, economic, social și de mediu”. Nr. contract 21.1.1/2023. Coordonator proiect: CSCBAS.
Proiect Structural MADR – ADER 21.2. – ”Modele tehnico-economice de reducere a vulnerabilităţii veniturilor exploataţiilor zootehnice faţă de schimbările climatice”. Nr. contract 22.1.2/18.07.2023. CSCBAS este partener.
PN-III-P2-2.1-PED-2021-3175 – Utilizarea in construcții a bioresurselor regenerabile provenite din agricultură și din stațiile de epurare (BIOBRICK). contract:727PED/30.06.2022. Coordonator proiect: CSCBAS.

Număr manifestări științifice (congres, conferință, simpozion, workshop, școala de vară) organizate de institut/centru atât în calitate de coordonator, cât și în parteneriat cu alte organizații de cercetare.

Internaționale (minimum 20% participanți din străinătate): 3 (trei).

Conferința Internațională – ”Biodiversitatea agrosilvică sub impactul schimbărilor climatice – gestionarea prin ameliorare și tehnologii adecvate, garanție a siguranței și securității alimentare”. 12-13 Octombrie 2023
Balkan agriculture Congress, 20-22 September, 2023, Edirne, Turkey.
5th International Symposium on Broomrape in Sunflower, 1-3 November 2023, Antalya, Turkey

Naționale: 2 (două)

Conferința națională: ”Starea mediului-Populație-Resurse, Probleme globale contemporane”. Organizată de Universitatea Hyperion și CSCBAS, București, 30.06.2023.
Workshop: Biodiversitatea agrosilvică: perspective și provocări, CSCBAS, București, sala ”G.K. Constantinescu”, 18.07.2023

Număr brevete obținute:

La nivel național 3 (trei):

00718 -Maria Păcureanu, brevet hibrid floarea-soarelui
00719 -Maria Păcureanu, brevet hibrid floarea-soarelui
00720 -Maria Păcureanu, brevet linie floarea-soarelui

Număr cercetători care au participat ca membri în comisii de susținere publică a unei teze de doctorat sau în comisii de îndrumare ale tezelor de doctorat. 2:

Maria Păcureanu, USAMV, Decizie 131/18.10.2023, Florin Gabriel Anton
Maria Păcureanu, USAMV, Decizie nr. 164/23.11.2023, Florina Cojocaru

Număr conducători de doctorat: 1.

– Prof. univ. dr. Gabriel Popescu

Număr doctoranzi/cercetători postdoctoranzi.

2 (doi) doctoranzi, angajați în CSCBAS:

Amalia-Gianina Străteanu (anul II- Școala Doctorală a USAMV);
Simona Petruța-Simion (anul I-Școala Doctorală ASE).

Număr tratate/cărți/monografii publicate în calitate de autor:

la Editura Academiei Române;
– Laurențiu Ciornei: ”Evaluarea economică a ecosistemelor forestiere din perspectiva produselor complementare”, Editura Academiei Române.
la o editură clasificată CNCS A sau B (în cazul domeniului umanist) sau la o editură consacrată din țară (în cazul celorlalte domenii):
”Concepte integrative în antreprenoriat”, Editura Granada. Coautor: Cristina Gârlea.

Număr capitole în tratate/cărți/monografii publicate: 18

La o editură consacrată din străinătate;

1 – Laurențiu Ciornei – Urbanization and the Crisis of Natural Resources in the Context of Sustainable Development, în Crisis after the Crisis: Economic Development in the New Normal. Springer Proceedings in Business and Economics (SPBE). pp 393-406 DOI: 10.1007/978-3-031-30996-0_27.

La Editura Academiei Române;

1 – Mariana Sandu, Amalia Gianina Străteanu, Lavinia Udrea – Agricultura României din perspectiva schimbărilor climatice, în volumul „Provocările Pactului Verde European asupra agriculturii și spațiului rural”, coordonatori: Cecilia Alexandri, Lorena Florentina Chițea, Mihaela Kruzslicika, Marie-Jacqueline-Cosette Leonte, Cătălin Claudiu Munteanu, Editura Academiei Române, București, 2023, ISBN: 978-973-27-3756-9, pp. 133-149.

La o editură clasificată CNCS A sau B (în cazul domeniului umanist) sau la o editură consacrată din țară (în cazul celorlalte domenii). 4:

Marcel Paraschivescu, Marcel Theodor Paraschivescu, editori: Gabriel Popescu, Valeriu Tabără (2023) –Ecology and ecologist movement in the disputed question on earth’s global heating, Capitol în: Agriculture and Forestry Biodiversity, Ed. ASE, pag.92-100, ISBN 978-606-34-0472-6;
Marcel Paraschivescu, Marcel Theodor Paraschivescu, editori: Gabriel Popescu, Valeriu Tabără (2023) – Current zoo-cultural systems for cow milk production, Capitol în: Agriculture and Forestry Biodiversity Ed. ASE, pag.225-233, ISBN 978-606-34-0472-6.
Mariana Sandu, editori: Gabriel Popescu, Valeriu Tabără (2023) Agri-food systems in the context of climate change, Capitol în: Agriculture and Forestry Biodiversity Ed. ASE, pag.23-35, ISBN 978-606-34-0472-6.
Gabriel Popescu, Simona Bara, editori: Gabriel Popescu, Valeriu Tabără (2023) Responsibility for climate and environment and their reflections within the common agricultural policy post 2020, Capitol în: Agriculture and Forestry Biodiversity Ed. ASE, pag.23-35, ISBN 978-606-34-0472-6.

Număr articole publicate într-o revistă indexată Web of Scenice (Journal Citation Reports); 13:

Victor Petcu, Ancuța Bărbieru, Mihaela Popa, Cătălin Lazăr, Laurențiu Ciornei, Amalia Gianina Străteanu, Ioana Claudia Todirică. 2023. Early Sowing on Some Soybean Genotypes under Organic Farming Conditions, Plants, 12, 2295. org/10.3390/plants12122295.
Victor Petcu, Corina Bubueanu, Angela Casarica, Gabriela Săvoiu, Roxana Stoica, Cristina Bazdoaca, Daniela Anca Lazăr, Horia Lucian Iordan, Daniela Horhocea. 2023. Efficacy of Trichoderma harzianum and Bacillus subtilis as Seed and Vegetation Application Combined with Integrated Agroecology Measures on Maize, Romanian Agricultural Research, 40, 439-448. org/10.59665/rar4041.
Matilda Ciucă, Daniel Cristina, Victor Petcu, Ion Toncea. 2023. Screening Soybean Germplasm for Presence of Cda1 Allele Involved in Low Cadmium Accumulation Using Molecular Markers, Romanian Agricultural Research, 40, 13-18. org/10.59665/rar4002.
Ioan Sebastian Brumă, Maria Toader, Gabriel Popescu, Victor Petcu, Emil Georgescu. 2023. The Evolution of Alfalfa, as Important Crop in Organic Farming System in Romania, în Romanian Agricultural Research 40, 297-306. org/10.59665/rar4028.
Steliana Rodino, Marian Buțu, Alina Buțu, Cătălin Lazăr, Laurențiu Ciornei, Petruța-Simona Simion. 2023. Challenges of Digital Transformation in Agriculture from Romania, Romanian Agricultural Research, 40, 713-721, org/10.59665/rar4066.
Lavinia Burtan, Manuel Coronado, Carmen Sîrbu, Laurențiu Ciornei, Ioana Claudia Todirică, Amalia Gianina Străteanu, Mihaela Popa. 2023. Various Soil Quality Parameters and Humus Content Evolution in Conventional and Minimum Tillage Systems, Romanian Agricultural Research, 40, 491-500. org/10.59665/rar4046.
Mihai Constantinescu, Steliana Rodino, Alina Butu, Marian Butu, Ioana Claudia Todirică, Mihaela Popa, Rodica Chetroiu, Nicuşor Flavius Sima. 2023. Nitrogen management trends for agricultural and environmental science, Romanian Agricultural Research, 40, 417-428. org/10.59665/rar4039.
Maria Joiţa-Păcureanu, Gabriel Popescu, Luxiţa Rîşnoveanu, Laurenţiu Ciornei, Ancuţa Bărbieru, Daniela Oprea, Gabriel Florin Anton, Claudia Dunăreanu, Victor Petcu, 2023 – Sunflower and Soybean Crops Cultivated in a Mixed Intercropping System, in the 2022 – Scientific Papers. Series A. Agronomy, 66, 2, 550-554, https://agronomyjournal.usamv.ro/pdf/2023/issue_2/Art72.pdf
Angela Port, Steliana Clapco, Maria Duca, Ion Burcovschi, Maria Joiţa-Păcureanu, 2023. Accumulation of Dehydrin Transcripts Correlates with Tolerance to Drought Stress in Sunflower, Romanian Agricultural Research, 40, 51-63. org/10.59665/rar4006.
Florina Cojocaru, Maria Joiţa-Păcureanu, Mioara Negoiță, Laura Mihai, Gabriel Popescu, Laurenţiu Ciornei, Viorel Ion, Gabriel Florin Anton, Luxiţa Rîşnoveanu, Daniela Oprea, Alexandru Bran, Elisabeta Sava, 2023. The Impact of Climatic Conditions on Oil Content and Quality, in Sunflower, Romanian Agricultural Research, 40, 251-259. org/10.59665/rar4024.
Andreea-Raluca Chiriac, Maria Joița-Păcureanu, Luxița Rîșnoveanu, Stelica Cristea, 2023. The Behavior of Some Sunflower Hybrids to White Rust (Albugo tragopogonis) under Brăila County Conditions, Romanian Agricultural Research, 40, 585-598. org/10.59665/rar4055.
Oprea D., Risnoveanu L., Ghiorghe A.I., Joita-Pacureanu M., Anton G.F., Paun-Ciobotaru D. Production of straw cereals under the influence of soil tillage and climate conditions, from south-east Romania. Scientific Papers. Series A. Agronomy, Vol. LXVI, Issue 1, pag. 490-495, 2023, ISSN 2285-5785. https://agronomyjournal.usamv.ro/pdf/2023/issue_1/Art65.pdf.
Luxița Rinoveanu, Daniela Oprea, Maria Joita-Pacureanu. 2023- Preliminary Results on maize biomass under the influence of tillage in the context of climate change. Scientific Papers. Series A. Agronomy, Vol. LXVI, No. 1, p. 550-554, 2023. ISSN 2285-5785; ISSN CD-ROM 2285-5793; ISSN Online 2285-5807; ISSN-L 2285-5785. https://agronomyjournal.usamv.ro/pdf/2023/issue_1/Art74.pdf.

Articole publicate într-o revistă indexată CNCS (A sau B) sau alte baze internaționale de date (Emerging Sources Citation Index sau, în plus, Arts & Humanities Citation Index, SCOPUS, IEEE):

Laurentiu Ciornei, Lavinia Udrea, Paula Munteanu, Petruta-Simona Simion, Victor Petcu, The Effects of Climate Change. Trends Regarding the Evolution of Temperature in Romania, în Annals ”Valahia” University of Targoviste – Agriculture 15(2):50-57. doi.org/10.2478/AGR-2023-0018.
Laurentiu Ciornei, Lavinia Udrea, Paula Munteanu, Petruta-Simona Simion, Victor Petcu, The Effects of Climate Change. Trends Regarding the Evolution of Temperature in Romania, în Annals ”Valahia” University of Targoviste – Agriculture 15(2):50-57. doi.org/10.2478/AGR-2023-0018.
Laurențiu Ciornei, Amalia G. Străteanu, Lavinia Udrea, 2023. Circular Economy and its Integration in the Mountain Economy. Annals of „Valahia” University of Târgovişte. Agriculture,15(1) 27-34. org/10.2478/agr-2023-0007.
Sandu, Mariana, Strateanu, Amalia Gianina and Udrea, Lavinia. Analysis of Ecological Agriculture from the Perspective of Maintaining the Biodiversity of Agricultural Lands, Annals of „Valahia” University of Târgovişte. Agriculture, vol.15, no.1, 2023, pp.22-26. org/10.2478/agr-2023-0006.
Petruța-Simona Simion, Laurentiu Ciornei, Ioana Todirica, Victor Petcu, Maria-Joița Pacureanu, A decade of bibliometric analysis of biodiversity, Annals ”Valahia” University of Targoviste – Agriculture 15(2):43-49. org/10.2478/agr-2023-0017.
Strateanu, Amalia-Gianina, Sandu, Mariana, Ciornei, Laurentiu and Udrea, Lavinia. Trends and Innovative Solutions in Smart Growth Production of Milk and Dairy Products, în Annals of „Valahia” University of Târgovişte. Agriculture, vol.15, no.1, 2023, pp.35-41. org/10.2478/agr-2023-0008.
Paraschivescu M.Th. (2023) – Identification of biodiversity losses in indigenous cattle breeds in Romania. Annals of “Valahia” University of Targoviște. Agriculture. The Annals of “Valahia” University of Targoviste, Vol.15, No. 2, 12-17. doi.org/10.2478/agr-2023-0012.
Udrea, Lavinia, Strateanu, Amalia Gianina, Sandu, Mariana and Ciornei, Laurențiu. Analysis Regarding the Organizaţion, Establishment, Maintenance and Harvesting of Sea Bunckthorn in Plantation, Annals of „Valahia” University of Târgovişte. Agriculture, vol.15, no.1, 2023, pp.13-17. org/10.2478/agr-2023-0004.
Anton Florin Gabriel, Conțescu Laura, Maria Joița-Păcureanu, Luxița Rîșnoveanu, Popa Mihaela, Șerban Mihaela. 2023. Identification of sunflower genotypes tolerant to drought.- Agronomy, Vol. 66, nr. 1, p. 79-84. Print ISSN: 1454-7414. Electronic ISSN: 2069-7627 https://www.uaiasi.ro/revagrois/volum/Volum-66-1_2023.pdf.
Gabriel Popescu, Nicoleta Raluca Jianu, Aneta Chivoiu, Mirela Simion, Silvia Moraru, Ioana Corina Moga, Dezvoltare sustenabilă în domeniul materialelor de construcții, Buletinul AGIR 4/2023, ISSN-L 1224-7928, Online: ISSN 2247-3548. https://www.indparkgiurgiu.ro/biobrick/etapa-2
Gabriel Popescu, Nicoleta Raluca Jianu, Ioana Corina Moga, Iulian Voicea, Aneta Chivoiu, Mirela Simion, Elena Laura Troancă, Waste Recovery for Environmental Protection / Valorificarea deșeurilor în vederea protecției mediului,ISB-INMA TEH 2023, pp 192-197 https://isbinmateh.inma.ro/wp-content/uploads/2023/12/Volum-2023-18-dec.pdf.
Gabriel Popescu, Ioana Corina Moga, Iulian Voicea, Lavinia Udrea, Increasing Performance in Agriculture Through the Use of Renewable Energy Sources / Creșterea performanțelor în agricultură prin utilizarea surselor regenerabile de energie, ISB-INMA TEH 2023,pp 198-201. https://isbinmateh.inma.ro/wp-content/uploads/2023/12/Volum-2023-18-dec.pdf

Număr lucrări prezentate la o manifestare științifică internațională, publicate într-un volum:
i) indexat Web of Science – Conference Proceedings Citation Index (CPCI-S), Conference Proceedings Citation Index- Social Science & Humanities (CPCI- SSH), clasificate IEEE proceedings;
ii) editat cu ISBN (non – WoS):

Paraschivescu M., Georgescu D., Paraschivescu M.Th., 2023 – Omul apogeu al evoluției biologice, Simpozionul Zilele FR.I. RAINER –Antropologie și Geriatrie, Editura Academiei Române, București ISBN: 978-973-27-3725-5, pag. 496 – 509.

Număr lucrări invitate/keynote prezentate la o manifestare științifică: Internațională: 6

Maria Joita Pacureanu, Gabriel Popescu, Laurentiu Ciornei, Luxita Risnoveanu, Elisabeta Sava . 2023^.Realising sunflower genotypes having characteristics which confer good suitability for cultivation in different systems for a durable agriculture in present situation of climate change conditions. In: Natural sciences in the dialogue of generations, 14-15 septembrie 2023, Chişinău. Chişinău: CEP USM, 2023, p. 56. ISBN 978-9975-3430-9-1. http://agarm.md/wp-content/uploads/2023/09/ABSTRACT-BOOK_2023.pdf
Maria Joita-Pacureanu, Gabriel Florin Anton, Laurentiu Ciornei, Victor Petcu,Luxita Risnoveanu, , Elisabeta Sava . Sunflower hybrids with high seed yield potential and high oil quality for the human health and food security. Book of abstracts of The V. Balkan Agricultural Congress, September 20-23, 2023, Edirne, Turkey. https://agribalkan.congress.gen.tr/files/site/17/files/AGRIBALKAN%202023%20PROCEEDINGS%20ABSTRACT%20BOOK(4).pdf
Anton Florin Gabriel, Joiţa-Păcureanu Maria, Rîşnoveanu Luxiţa, Oprea Daniela. 2023. Sunflower breeding for broomrape resistance. In: Natural sciences in the dialogue of generations, 14-15 septembrie 2023, Chişinău. Chişinău: CEP USM, 2023, p. 20. ISBN 978-9975-3430-9-1. http://agarm.md/wp-content/uploads/2023/09/ABSTRACT-BOOK_2023.pdf
Simion Petruța Simona., Ciornei Laurențiu, Todirică Ioana Claudia., Petcu Victor, Joița-Păcureanu Maria – A Decade of Bibliometric Analysis of Biodiversity, la The National Conference Natural Sciences In The Dialogue Of Generations, September 14-15, 2023, Chișinău, ISBN 978-9975-3430-9-1. http://agarm.md/wp-content/uploads/2023/09/ABSTRACT-BOOK_2023.pdf
Victor Petcu, Cătălin Lazăr, Ioana Claudia Todirică, Silviu Vasilescu, Ancuța Bărbieru, Mihaela Popa, Laurențiu Ciornei. – Intercropping of grain legumes, spring cereals and oil crops for increasing land-use efficacy, biodiversity and resilience of agroecosystems, Global Conference on Agriculture and Horticulture, 3rd Edition, 11-13 September, Valencia, Spania. https://agri-conferences.com/uploads/past-events/3rd-edition-of-global-conference-on-agriculture-and-horticulture-2023-book.pdf p.69
Matilda Ciucă, Indira Galit, Elena-Laura Contescu, Alina-Gabriela Turcu, Daniel Cristina, Alexandru-Leonard Dumitru, Victor Petcu – A wheat-rye translocation 1AL.1RS involved in wheat resistance to common bunt, XXII International Workshop on Bunt and Smut Diseases of Cereals”, Tulln, Austria. https://boku.ac.at/fileadmin/data/H03000/H97000/H97100/pdf/Book_of_Abstracts_Bunt_and_Smut_Workshop_2023.pdf.

Națională: 3

Mariana Sandu, Amalia Gianina Străteanu, 2023 – Interconexiunea dintre natură, biodiversitate și sănătate din perspectiva schimbărilor climatice, sesiunea de comunicări științifice cu tema Starea mediului-Populație-Resurse, Probleme globale contemporane, organizată de Universitatea Hyperion și CSCBAS, București, 30.06.2023.

Laurențiu Ciornei, Marcel Th. Paraschivescu, 2023 – Integrarea economiei circulare în economia montană, sesiunea de comunicări științifice cu tema Starea mediului-Populație-Resurse, Probleme globale contemporane, organizată de Universitatea Hyperion și CSCBAS, București, 30.06.2023.

CSCBAS-Univ. Hyperion, sesiune de comunicări științifice

Victor Petcu, Ioana Claudia Todirică, Petruța Simona Simion, 2023 – Cercetări actuale în domeniul biodiversității agroecosistemelor, sesiunea de comunicări științifice cu tema Starea mediului-Populație-Resurse, Probleme globale contemporane, organizată de Universitatea Hyperion și CSCBAS, București, 30.06.2023. https://biodiversitateagrosilvica.ro/cscbas-univ-hyperion-sesiune-de-comunicari-stiintifice/.

Număr lucrări prezentate la o manifestare științifică internațională,12:

Petruta-Simona Grosu (Simion), Georgeta Lupașcu, Florentina Emilia Marin (Pascu) – Market Research Of Milk And Dairy Products In Romania; CAFEE Conference, 12th Edition, 9th – 10th of November 2023. https://www.cafee.ase.ro/conference-program/
Petruța-Simona Simion, Laurențiu Ciornei – Methods of Economic Valuation of the Danube Delta, la ESPERA Conference, 10th Edition, 23rd -24th of November 2023. https://www.conferinte-ince.ro/Agenda%20ESPERA%202023%20-%20BT_FINAL.pdf.
Amalia-Gianina Străteanu, Lavinia Udrea, Mariana Sandu, Marcel Theodor Paraschivescu, 2023 – Smart management and the economic growth in dairy cow farms, Conferintei Internationale ESPERA 2023 ”Europe in the new world economy. Emerging research topics, methodologies and techniques in approaching future economic challenges”, București, 23-24 noiembrie 2023. https://www.conferinte-ince.ro/Agenda%20ESPERA%202023%20-%20BT_FINAL.pdf.
Amalia-Gianina STRĂTEANU, Carmen, UNGUREANU, 2023 – The Environmental Impact of Good Waste Along with Food Chain-From Farm to Fork, ECOLOGICAL UNIVERSITY OF BUCHAREST EUB-2023: 11th International Multidisciplinary Academic Conference, Ecology of XXI Century. The Ecological Transition and its Challenges;. Conference Section organized by Financial Management Faculty: Economics of Sustainable Development. Sustainable Development in the Digital Era, Bucharest, 4-7 April, 2023. https://www.ueb.ro/stiinteeconomice/cercetare/EUB-2013-Programme_and_Book_of_Abstracts_FMF.pdf.
Mariana Sandu, Amalia Gianina Străteanu, Lavinia Udrea, Marcel Theodor Paraschivescu, 2023 – Studiu privind evoluția resurselor genetice din zootehnia românească, la Sesiunea Ştiinţifică Internaţională Cercetări de economie agrară şi dezvoltare rurală – a 28-a ediție – cu tema: ”Provocări pentru tranziția către sisteme alimentare durabile în Uniunea Europeană”, București, 7 decembrie 2023. http://www.eadr.ro/fisiere/conf.2023/Programul%20sesiunii%20IEA_ro_8%20dec.%202023.pdf.
Victor Petcu, Mihaela Popa, Ionuț Stan, Andrei Tudor Zaharia, Iona Claudia Todirică, Marcel Theodor Paraschivescu, Petruța Simona Simion, – Populații locale de mei (Panicum miliaceum). O opțiune pentru îmbunătățirea rezilienței și biodiversității agroecosistemelor, la Conferința Internațională Biodiversitatea agrosilvică sub impactul schimbărilor climatice – gestionarea prin ameliorare și tehnologii adecvate, garanție a siguranței și securității alimentare, 12-13 Octombrie 2023. https://biodiversitateagrosilvica.ro/2636-2/.
Ioana Claudia Todirică, Victor Petcu, Laurențiu Ciornei, Petruța Simona Simion – Tendinţa cercetărilor de biodiversitate in România – analiză bibliometrică, la Conferința Internațională Biodiversitatea agrosilvică sub impactul schimbărilor climatice – gestionarea prin ameliorare și tehnologii adecvate, garanție a siguranței și securității alimentare, 12-13 Octombrie 2023. . https://www.conferinte-ince.ro/Agenda%20ESPERA%202023%20-%20BT_FINAL.pdf.
Ioana Claudia Todirică, Victor Petcu, Laurențiu Ciornei, Petruța Simona Simion, Amalia Strateanu – Trends in Romanian Biodiversity Research: A Bibliometric Analysis; la ESPERA Conference, 10th Edition, 23rd -24th of November 2023. https://www.conferinte-ince.ro/Agenda%20ESPERA%202023%20-%20BT_FINAL.pdf.
Ioana Claudia Todirică, Victor Petcu, Mihaela Popa, Marga Grădilă, Tudor Andrei Zaharia, Laurențiu Ciornei – Regenerative Agriculture Key Traits – Bibliometric Analysis and Quantitative Review, ESPERA Conference, 10th Edition, 23rd -24th of November 2023. . https://www.conferinte-ince.ro/Agenda%20ESPERA%202023%20-%20BT_FINAL.pdf.
Alexandru Dumitru, Daniel Cristina, Elena-Laura Contescu, Alina Gabriela Turcu, Indira Galit, Victor Petcu și Matilda Ciucă – Synthetic hexaploid wheat novel sources of genetic diversity for wheat (Triticum aestivum L.) germplasm improvement, Conferința Internațională Biodiversitatea agrosilvică sub impactul schimbărilor climatice – gestionarea prin ameliorare și tehnologii adecvate, garanție a siguranței și securității alimentare, 12-13 Octombrie 2023. https://biodiversitateagrosilvica.ro/2636-2/.
Marga Grădilă, Valentin Marius Ciontu, Raluca Monica Cristea, Mihaela Șerban, Victor Petcu, Daniel Jalobă – Controlul chimic al specie invasive Sorghum Halepense (l.) pers. ȋn agroecosistemul de porumb, la Conferința Internațională Biodiversitatea agrosilvică sub impactul schimbărilor climatice – gestionarea prin ameliorare și tehnologii adecvate, garanție a siguranței și securității alimentare, 12-13 Octombrie 2023. https://biodiversitateagrosilvica.ro/2636-2/.
Paraschivescu M. Th., Ciornei, Mariana Sandu, Amalia Gianina Străteanu (2023) – Bioeconomic effects of transforming family husbandry in to modern farms in Buzău montan area, la Conferința internațională: Biodiversitatea agrosilvică sub impactul schimbărilor climatice – gestionarea prin ameliorare și tehnologii adecvate, garanție a siguranței și securității alimentare”, CSCBAS 12- 13 octombrie. https://biodiversitateagrosilvica.ro/2636-2/.

Raport de activitate științifică – 2022

Centrul de Studii și Cercetări de Biodiversitate Agrosilvică „Acad. David Davidescu” (C.S.C.B.A.S. „Acad. David Davidescu”) este o instituție de cercetare cu personalitate juridică, aflată în subordinea Institutului Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu” al Academiei Române.

În anul 2022, activitatea de cercetare în cadrul CSCBAS „Acad. David Davidescu” a fost intensă atât din punct de vedere științific, cât și din punct de vedere al organizării administrative.

Activitatea științifică a CSCBAS s-a concentrat pe organizarea a trei conferințe științifice internaționale, având parteneri principali Academia de Științe Agricole și Silvice și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea. Cele mai bune lucrări științifice prezentate în cadrul celor trei conferințe vor fi publicate în două volume care vor fi editate și tipărite la Editura Academiei Române.

În paralel, cercetătorii CSCBAS au avut contribuții de anvergură și prin realizarea de articole științifice de calitate superioară, această activitate reflectându-se prin apariția a unui articol ISI (IF 0,5), 3 ISI Proceedings și 18 BDI. În plus, au fost acceptate spre publicare alte 4 articole ISI, 3 ISI Proceedings, 1 BDI și un capitol de carte.

De asemenea, anul 2022 a însemnat pentru CSCBAS și împlicarea în cercetarea aplicativă prin organizarea 6 (șase) loturi experimentale de studiere a biodiversității în domeniul plantelor de cultură. Coordonator al acestei activități științifice aplicative este doamna CS I dr. Maria Joița-Păcureanu.

Principalele direcții de cercetare au fost axate pe dezvoltarea domeniilor biodiversității agricole, zootehnice și silvice, precum și conexe, din România. Tematica de cercetare a urmărit complexitatea problemelor legate de impactul socio-economic în mediul înconjurător al activităților eco-economice și bioeconomice de la nivel local, zonal, regional și național, mai ales în contextul actual-afectat de efectele, negative, tot mai evidente ale schimbărilor climatice, restricțiile și urmările nefaste generate de războiul din Ucraina și pandemia COVID-19.

Resurse umane. (Anexa 1).

În prezent, în cadrul CSCBAS își desfășoară activitatea 10 cercetători științifici (incluzându-l aici și pe directorul instituției, profesor universitar). Din punct de vedere al gradelor științifice sunt: 3 CS I, 1 CS II, 5 CS III, 1 CS. Dintre aceștia 9 au normă întreagă, iar unul-jumătate de normă. Prof. univ. dr. Gabriel Popescu, director CSCBAS, este singurul conducător de doctorat, iar unul dintre CS III (Amalia-Gianina Străteanu) este primul an la doctorat, în cadrul Școlii doctorale a UȘAMV București. În anul 2022 au fost angajați la CSCBAS, prin concurs, 4 noi cercetători (1 CS I, 2 CS III, 1 CS).

Rezultatele cercetării – Publicații (Anexa 2).

Cărți:

Laurențiu Ciornei, Athanasios-Alexandru Gavrilidis, Ana-Maria Calotă (2022) – Ghid pentru managementul spațiilor verzi și al parcurilor din București. Editura Economică, București, ISBN 978-606-093-013-6.
Paraschivescu Marcel Theodor (2022) – Managementul reproducției la vitele de lapte. Editura Granada, București, ISBN 978-606-997-055-3.

Capitole de carte:

Ion Bold, Gabriel Popescu – Capitolul: „Învățământul universitar. Academia de Studii Economice, Facultatea de Economie Agrară (Economia Agroalimentară și a Mediului)” în „Școala de Economie Agrară și Rurală. Eseu asupra evoluției”. Ediția a II-a. Editura: ASE, București, 2022. ISBN 987-606-34-042706.
Gabriel Popescu, – Capitolul IV: Considerații economice privind culturile de acoperire, una din expresiile dezvoltării durabile în agricultură, pag. 99-121. În Culturile de acoperire. Investiție pentru terenul agricol, Coordonator: Elena Petcu. Editura: Total Publishing, București, 2022. ISBN: 978-606-9643-08-2.
Istudor Nicolae, Popescu Gabriel, Begali Diego, Ignat Raluca, Petrescu Irina-Elena, Laurențiu-Ionuț Petre – The Impact of COVID-19 Crisis on the Romanian Agricultural Sector în Economic Recovery After COVID-19. Coordonare generală: Dima A., Anghel I., Dobrea R. C., Editura Springer Proceedings in Busines and Economics. DOI: 1007/978-3-030-86641-9.
Străteanu Amalia-Gianina, Sandu Mariana, Simona Nicoleta Stan, Vergina Chirițescu – Sustenabilitatea fermelor agricole și noile politici europene, Sesiunea ştiinţifică internaţională Cercetări de economie agrară şi dezvoltare rurală organizată de Institutul de Economie Agrară, volumul ”Viabilitatea fermelor și dezvoltarea rurală durabilă în contextul actualelor priorități ale Uniunii Europene privind agricultura și mediul”. ISBN 978-973-27-3645-6, 550 pagini. Editura Academiei Române, 2022, pp. 103 – 116.
Victor Petcu, Traian Cioroianu – Capitolul II – „Beneficiile culturilor de acoperire asupra culturilor agricole”, pag. 64-82 și Victor Petcu, George Cizmas, Elena Partal – Capitolul III – „Ghid tehnologic pentru culturi de acoperire”, pag. 85-98, în „Culturile de acoperire. Investiţie pentru terenul agrico”l, Petcu Elena-coordonator, Editura Total Publishing, București, 2022. ISBN 978-606-9643-08-2;
Sandu Mariana, Străteanu Amalia Gianina – Aspects regarding the need to preserve the local pig breeds in Romania (Aspecte privind necesitatea conservării raselor locale de suine din România), Volumul Sesiunii Științifice Internaționale Cercetări de economie agrară și dezvoltare rurală cu tema ”Viabilitatea fermelor și dezvoltarea rurală durabilă în contextul actualelor priorități ale UE privind agricultura și mediul”. Editura Academiei Române, București, 2022, pp. 93-103, ISBN:978-973-27-3645-6.
Joița-Păcureanu Maria: Capitolul V – Tehnologii, secvențe noi sau îmbunătățite, pag. 121-219, în Culturile de acoperire. Investiţie pentru terenul agricol. Petcu Elena -coordonator. Editura Total Publishing, București, 2022. ISBN 978-606-9643-08-2.

Proiecte de cercetare (Anexa 3)

„Utilizarea în construcții a bioresurselor regenerabile provenite din agricultură și din stațiile de epurare” Proiect PNCDI III – PED cod nr. PN-III-P2-2.1-PED-2021-3175 contract 727/30.06.2022. Inițiator și lider de proiect: Prof. univ. dr. Gabriel Popescu. Din echipă face parte și CS III dr. Laurențiu Ciornei. De asemenea, sunt angajate în proiect CS II Corina Moga și Raluca Jianu, cercetători asociați. Valoarea totală: 598.795 lei, din care 102.035 lei în 2022.
„Conservarea, protejarea și punere în valoare a biodiversității în cadrul Complexului Muzeal de Științe ale Naturii Constanța” (amenajare parc dendrologic și zona lacustră la Complexul Muzeal de Știinte ale Naturii – Stațiunea Dobrogea Sălbatică). Beneficiar UAT Constanța prin Consiliul Județean Constanța. Coordonator științific: CS III dr. Laurențiu Ciornei. Valoarea totală: 132.500 lei, din care 10.600 lei în 2022.

Proiecte propuse în 2022:

„Tropospheric ozone effects on forest growth and diversity (TROZGRODIV3)”. Proiect comun de cercetare în cadrul Acordului de Cooperare Ştiinţifică dintre Academia Română și Consiliul Naţional al Cercetării-Italia. Partener: Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură ”Marin Drăcea”.
Propuneri proiecte CDI pentru planul sectorial ADER 2023-2027:

Studiul diferitelor tipuri de hibrizi de floarea soarelui, în condițiile de climă și sol din România, în contextul crizei biodiversității și climei, pentru asigurarea de producții sustenabile.
Crearea de material ecologic eterogen – populații polenizate liber de floarea-soarelui.
Creșterea rezilienței sistemelor agricole prin cultivarea asociată de plante furajere și plante medicinale.
Îmbunătățirea germoplasmei de soia pentru soiuri specifice adaptate în agricultura ecologică și convențională destinate producerii de lapte vegetal și a altor produse alimentare destinate consumului uman.
Crearea de populații de porumb zaharat cu gene pentru caractere superdulci pentru fermierii ecologici.

Proiectul HRDA ”Culinary Brand of the Dunare Region” din cadrul Programului Transnațional Dunărea (Bulgaria), care dezvoltă festivalul FOLKlore.

Cele mai importante 3 publicații, cu referințe

Petcu, V., Ciornei, L., Simion, S. P., Grădilă, M., Burtan, S. L., & Partal, E. (2022). Cover crops from winter wheat, triticale and peas cultivated in pure stands and mixtures–soil and weed suppression benefits. https://www.incda-fundulea.ro/rar/nr39/rar39.31.pdf.
Maria Duca, Angela Port, Ion Burcovschi, Maria Joiţa-Păcureanu, Mihaela Dan (2022) – Environmental response in sunflower hybrids: a multivariate approach. https://www.incda-fundulea.ro/rar/nr39/rar39.14.pdf.
Ciornei, L., David, G., Vlăducu, L. V., Munteanu, P. (2022) – Public policies and the business environment, factors that condition Romania’s transition to green energy. Case study: cogeneration plants. Proceedings of the International Conference on Business Excellence 16(1):1133-1144. DOI: 10.2478/picbe-2022-0104. (ISI Proceedings).

Cele mai importante 3 rezultate științifice

Reprezentare, prin prof. univ. dr. Gabriel Popescu, în Grupul tehnic de lucru al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Durabile pentru elaborarea Strategiei Naționale în domeniul Bioeconomiei.

Cooperări științifice internaționale, inclusiv în cadrul proiectelor (cu menționarea numărului proiectului și a partenerilor); vizitatori din străinătate.

Parteneriat de colaborare științifică în domeniul biodiversității agricole cu Institutul de Economie Agrară Belgrad, Serbia. Prof. univ. dr. Gabriel Popescu și CS III dr. Laurențiu Ciornei sunt membri în Comitetul Științific.
Parteneriat de colaborare științifică în domeniul biodiversității agricole cu Institute of Agriculture and Food Economics – National Research Institute, Varșovia, Polonia.
Acorduri de colaborare științifică cu Universitatea din Verona, Italia, și Pontifícia Universidade Católica de Minas Gerais, Brazilia. Inițiator și coordonator: prof. univ. dr. Gabriel Popescu.
Parteneriat de colaborare științifică în domeniul schimbărilor climatice și protejarea biodiversității cu Johan Heinrich Von Thunen Institut din Germania. (continuare din 2020).
La cele trei conferințe științifice internaționale organizate de CSCBAS au participat distinși colaboratori din străinătate precum: prof. univ. dr. Diego Begali (Universitatea din Verona, Italia), prof. univ. dr. Jonel Subic (Director, Institutul de Economie Agrară, Belgrad, Serbia), Prof. Dr. James MacAskill (Director of Academic Strategy and Operations BC Institute of Technology, London, UK), prof. univ. dr. Yalcin Kaya (Universitatea Trakia, Edirne, Turcia), CS I Victor Țiței, Serghei Cozari, Alexandru Teleuță (Republica Moldova), Daniela Valkova (Bulgaria), Cansu Demir, Ozan Gürbüz (Turcia).

Cooperări științifice naționale, inclusiv în cadrul proiectelor (cu menționarea numărului proiectului și a partenerilor)

Academia de Științe Agricole și Silvice (ASAS).
Academia de Studii Economice (ASE).
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea (INCDA).
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură ”Marin Drăcea” (ICAS).
Pro Mediu Dunărean (proiectul UEFICDI).

Activitate de formare a tinerilor cercetători: doctoranzi, post-doctoranzi.

Prof. univ. dr. Gabriel Popescu (director CSCBAS) are 13 doctoranzi și 1 post-doctorand.

Premii internaționale/naționale, ale Academiei Române obținute de către cercetători (autori, lucrări premiate).

CS III dr. Laurențiu Ciornei a primit Premiul de excelență pentru ”Contribuții Majore la Conștientizarea Importanței Pădurii în Societatea Românească”, în cadrul galei ”Împreună protejăm România”, organizată de Institutul Național de Statistică, sub egida Academiei Române.

Conferințe (simpozioane)/manifestări științifice organizate de institut/centru, participări ale cercetătorilor în comitete științifice sau cu lucrări la conferințe internaționale și naționale.

Maria Joița-Păcureanu, Gabriel Popescu, Laurențiu Ciornei, Luxița Rîșnoveanu, Elisabeta Sava, Alexandru Bran. 2022 – Genetic biodiversity management by its preservation and improving, in different crops. The 4th Agribalkan Congress, August 31 – September 3, Edirne, Turkey.
Maria Joița-Păcureanu, Gabriel Popescu, Laurențiu Ciornei, Luxița Rîșnoveanu, Elisabeta Sava. 2022 – Improving sunflower crop biodiversity, by creating more performant genotypes. Life Sciences in the dialogue of generations: connections between universities, academia and business community. Conference, 29-30 Septembrie, Chișinău, Republica Moldova.
Maria Joița-Păcureanu – Broomrape (Orobanche cumana Wallr.) control by developing genetic resistant genotypes. The 20th International Sunflower Conference, 20-24 iunie, Novi Sad, Serbia.

Alte rezultate

În 2022, cercetători din CSCBAS:

au obținut 5 brevete de invenții prin CS I dr. Maria Joița-Păcureanu și prof. univ. dr. Gabriel Popescu,
au realizat 8 rapoarte de interes public,
au participat la 6 conferințe științifice internaționale (Turcia, Croația, Serbia, Republica Moldova, Irlanda).
au avut 57 citări ale articolelor publicate.

Raport activitate științifică 2021

Activitatea de cercetare în cadrul C.S.C.B.A.S. „Acad. David Davidescu”, în anul 2021, s-a desfășurat cu respectarea tuturor regulilor de prevenire a răspândirii virusului SARS-CoV-2, cercetătorii lucrând în sistem de muncă atât la domiciliu, cât și la sediul unității. Chiar și în aceste condiții, de restrângere a deplasărilor, un accent deosebit a fost pus pe calitatea lucrărilor științifice și racordarea cercetării fundamentale la standardele mondiale din domeniu.

6.2.1 Biodiversitatea ecosistemelor zootehnice și bioeconomia medical-veterinară, în contextul eco-economic actual și scenarii ecopatologice pentru perioada 2020-2040; Coordonator: regretatul CS I Dr. Alexandru T. Bogdan, m.c. A.R.;

6.2.2 Pandemia COVID-19 și impactul ei asupra biotehnologiilor de reproducție utilizate pentru prezervarea biodiversităţii zootehnice româneşti, în contextul securității și siguranței alimentare; Coordonator: CS I Dr. George Florea Tobă;

6.2.3 Reconstrucţia ecologică şi bioeconomică a habitatelor din sisteme agricole și forestiere poluate; Coordonator: CS I Dr. Cristina Gârlea;

6.2.4 Protejarea bazelor de date din băncile bioinformatice destinate conservării biodiversității (2020-2025); Coordonator: CS I Dr. Cristina Gârlea;

6.2.5 Studii bioeconomice pentru conservarea și dezvoltarea biodiversităţii animalelor de fermă din România; Coordonator: CS II Dr.Ing. Marcel Theodor Paraschivescu;

6.2.6 Cercetări bioeconomice privind biodiversitatea raselor de suine din România pentru asigurarea necesarului de carne din producția internă; Coordonator: CS III Dr. Ing. Mariana Sandu;

6.2.7 Cercetări științifice privind locul și rolul insecurității alimentelor și furajelor, în prevenirea și combaterea sărăciei și foametei, prin obiectivele Pactului Verde European; Coordonator: CS III Drd. Ing. Amalia Gianina Străteanu;

6.2.8 Studiu privind identificarea de metode și măsuri pentru reconstrucția vegetației forestiere și conservarea biodiversității în marile aglomerări urbane. Coordonator: CS Drd. Ing. Laurențiu Ciornei.

Cărți:

Gabriel Popescu (2021): Agricultura în era reformelor. Studii și eseuri. Editura Academiei Române, București, România. ISBN: 978-973-27-34/9-3
Gabriel Popescu, Simona Bara, Elena Preda (2021): Reconstrucție ecologică. Argumente și provocări, Editura ASE, București, România. ISBN: 978-606-34-0373-6.
Laurențiu Ciornei, Paula Munteanu (2021): Alternative privind utilizarea serviciilor ecosistemice forestiere. Concepte și metode privind evaluarea activelor ecosistemice și integrarea economiei de tip circular. Editura Economică, București, România. ISBN: 978-973-709-979-2.

Lucrări științifice (publicate în reviste cu factor de impact ridicat);

-Gabriel Popescu, Ioana Panait and Marian Cătălin Cucu: ”Development of agriculture through a sustainable production and consumption”. International Conference ”New Trends in Sustainable Business and Consumpion”-BASIQ-2021.

– Gabriel Popescu, Marian Cătălin Cucu, Ioana Panait: „Considerations on Sustainability on the Romanian Fruit Market – Production and Consumption Trends”. IBIMA Conference.

– Laurențiu Ciornei, Athanasios Alexandru Gavrilidis, Oana Viorica Danci, Alexandru Sabin-Grigore Bădărău, Adrian Sinitean, Ioan Ianoș, Ionica Constanța Popescu: ”Forest degradation in Romania’s Southern Carpathians: How the enforcement of nature protection status has changed the forest loss process?”. Acceptat spre publicare în Forest Ecology and Management. ISI/Factor de impact: 3,12 (locul 7 din 67 la Forestry)

Consultanță oferită autorităților, participări în diferite comisii, foruri, parteneriate cu instituții publice și mediul de afaceri etc.

Proiect depus la UEFSCDI: ”Utilizarea în construcții a bioresurselor regenerabile provenite din agricultură și din stațiile de epurare”. PN-III-P2-2.1-PED-2021-3175/UEFISCDI-PROIECT EXPERIMENTAL DEMONSTRATIV (PED-2021). Inițiator și lider de proiect: Prof. univ. dr. Gabriel Popescu. Din echipă face parte și CS III drd. Laurențiu Ciornei
Reprezentare, prin prof. univ. dr. Gabriel Popescu, în Grupul tehnic de lucru al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Durabile pentru elaborarea Strategiei Naționale în domeniul Bioeconomiei
Inițiere Protocol de Colaborare cu Consiliul Județean Constanța. Scopul acestui protocol este colaborarea părților pentru pregătirea și implementarea de proiecte punctuale, de cercetare fundamentală și aplicată, care să contribuie la dezvoltarea durabilă și la conservarea biodiversității.

Elaborare de proiect (autor CS III drd. Laurențiu Ciornei): documentații tehnico- economice pentru conservarea, protejarea și punerea cât mai bine în valoare a biodiversității în cadrul Complexului Muzeal de Științe ale Naturii Constanța, aflat în administarea CJC. Continuă în 2022.

Realizarea, împreună cu alte entități științifice, a unor parteneriate pentru inițierea de clustere.

– Clusterul de cercetare, dezvoltare, inovare în bioeconomie – Bio-Eco-Cluster;

– Clusterul de cercetare, dezvoltare, inovare pentru comunități rurale sustenabile – CERES.

– Clusterul de cercetare, dezvoltare, inovare în economie circulară din sudul țării – Source.

Responsabil CSCBAS: prof. univ. dr. Gabriel Popescu.

Încheierea unui parteneriat cu Institutul Național de Statistică pentru organizarea și participarea la evenimentul internațional: ”2021 Bucharest Summit: Cooperation for Development”. Conferința, la care au participat lideri politici, reprezentanți ai mediului de afaceri și care a avut peste 500 de speakeri, s-a desfășurat la Palatul Snagov, 24-28.05.2021. Prezentare CS III drd. Laurențiu Ciornei: „The evaluation of ecosystem assets is a nesessity”.

CS I dr. Cristina Gârlea a acordat consultanță de specialitate Primăriei Municipiului Buzău pentru crearea Institutului European de Cercetari Multidisciplinare.
CS I dr. Cristina Gârlea este președintele Colegiului Național Științific al ANANP, membru în Comisia de atribuire în custodie a ariilor naturale protejate prin ordin de ministru.
Inițiere de contacte cu autorități locale din țară pentru viitoare colaborări în proiecte finanțate la nivel național și european: Hunedoara (participare la realizarea Strategiei de Dezvoltare Locală), Constanța, Călărași, Giurgiu, Buzău etc. Responsabil: prof. univ. dr. Gabriel Popescu.
CS I dr. Cristina Gârlea a colaborat la elaborarea la materialului părții române privind “Negocieri internaționale privind protecția biodiversității: abordări franco-române“ susținut la Ambasada Franței-IFR.
La invitația Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, CS III drd. Laurențiu Ciornei este consultant în Proiectul de dezvoltare a Strategiei Naționale Forestiere.
Inițierea și semnarea unui protocol de colaborare științifică cu Universitatea Minas Gerais din Brazilia. Responsabil de proiect: prof. univ. dr. Gabriel Popescu.

Colaborare științifică cu institute din U.E.

Parteneriat de colaborare științifică în domeniul schimbărilor climatice și protejarea biodiversității cu Johan Heinrich Von Thunen Institut din Germania.

Conferințe (simpozioane)/manifestări științifice organizate de CSCBAS

21 martie 2021 – Masă rotundă cu tema: ”Pădurile României, reper de biodiversitate forestieră și bunăstare în Uniunea Europeană”; Casa Academiei Române, Aripa de Vest, etajul 7, Sala de Conferințe „Prof. Dr. Gh. K. Constantinescu”, Calea 13 Septembrie nr. 13;

20 mai 2021 – Seminarul științific cu tema: ”15 ani de Studii și Cercetări în CSCBAS „Acad. David Davidescu” -Impactul Economic al Biodiversității”; Casa Academiei Române, Aripa de Vest, etajul 7, Sala de Conferințe „Prof. Dr. Gh. K. Constantinescu”, Calea 13 Septembrie nr. 13;

14 octombrie 2021 – Conferința științifică cu tema: ”Securitatea alimentară în contextul pandemiei de Covid 19”; Casa Academiei Române, Aripa de Vest, etajul 7, Sala de Conferințe „Prof. Dr. Gh. K. Constantinescu”, Calea 13 Septembrie nr. 13.

Alte participări la simpozioane/conferințe importante
Simpozion științific ”100 de ani de la reforma agrară”, organizat de Academia de Științe Agricole și Silvice ”Gheorghe Ionescu-Șișești. Prof. univ. dr. Gabriel Popescu a susținut comunicarea: ”Reformele agrare, de la performanțe la social”. (23.09.2021).
Conferința organizată de Institutul Național de Statistică: ”Time for Action: The road to economic development and cooperation. The crucial role of the official statistics”. Keynote speaker: CS III drd. Laurențiu Ciornei. (12.07.2021).

Raport activitate științifică 2020

Institutul/centrul de cercetare. Direcții de cercetare. Programe/teme de cercetare

Direcțiile de cercetare vizează elaborarea unor studii și cercetări interdisciplinare și pluridisciplinare privind impactul socio – economic în mediul înconjurător al activităților ecoeconomice și bioeconomice de la nivel local, zonal, regional și național, cu evidențierea biodiversității din agroecosisteme, valorificarea superioară a capitalului teritorial și a patrimoniului natural românesc.

În cadrul C.S.C.B.A.S. „Acad. David Davidescu”, lucrările de cercetare realizate în anul 2020 s-au înscris în temele aprobate prin Planul de cercetare al INCE pentru anul 2020, elaborat în conformitate cu domeniile strategice și direcțiile prioritare incluse în „Strategia cercetării științifice în Academia Română 2014-2020”, respectiv:

Domeniul strategic 6. Cercetări pentru dezvoltarea durabilă a țării (economic, social, juridic, mediu).

6.2.3 Biodiversitatea ecosistemelor zootehnice și bioeconomia medical-veterinară, în contextul ecoeconomic actual și scenarii ecopatologice pentru 2020-2040,

Coordonator: CS I Dr. Alexandru T. Bogdan, m.c. A.R.

6.2.4. Studii privind soluții bioeconomice pentru conservarea și dezvoltarea biodiversității zootehnice românești prin biotehnologii de reproducție în contextul securității și siguranței alimentare.

Coordonator: CS I Dr. George Florea Tobă

6.2.5. Securizarea bancilor de date din bancile bionformatice destinate conservării biodiversității.

Coordonator: CS I Dr. Cristina Gârlea

6.2.6. Cercetări bioeconomice privind biodiversitatea raselor de suine din România pentru asigurarea necesarului de carne din producția internă.

Coordonator: CS III Dr. ing. Mariana Sandu

6.2.7. Reconstrucția ecologică și economică a habitatelor din sisteme agricole și forestiere poluate antropic.

Coordonator: CS I Dr. Cristina Gârlea

Resurse umane: cercetători, doctori, conducători de doctorate (vă rugăm folosiți tabelul din Anexa 2)

În anul 2020, în cadrul C.S.C.B.A.S. „Acad. David Davidescu” și-au desfășurat activitatea un număr de 7 cercetători atestați (cu normă întreagă) și un asistent cercetare cu studii medii. Din cei 7 cercetători atestați, 5 sunt doctori, 2 doctoranzi, 3 au urmat programe postdoctorale, iar 2 sunt conducători de doctorat.

Activitate de formare a tinerilor cercetători: doctoranzi, post-doctoranzi.

În anul 2020, numărul total de doctoranzi din C.S.C.B.A.S. „Acad. David Davidescu”este 2.

Realizări excelente obținute în anul 2020 ( 3 realizări), ale institutului/centrului:

Cărți, studii;

Dobrescu, Edith, Dobrescu, E., Ciornei, L. (2020): Studii de biodiversitate și ecologie. Editura Sitech, Craiova, România. (ISBN: 978-606-11-7342-6).

Lucrări științifice (publicate în reviste cu factor de impact ridicat);

Munteanu, P., CIORNEI, L. (2020): Impactul digitalizării afacerilor asupra celor trei piloni ai dezvoltării durabile. Proceedings of the International Conference on Business Excellence 14(1). (DOI: 10.2478/picbe-2020-0033);

George Florea TOBĂ, Ștefan Gregore CIORNEI, Marcel Th. PARASCHIVESCU, George Leonard TOBĂ, Liliana CIORNEI, Florin BĂNĂȚEANU: Identificarea, monitorizarea și conservarea biodiversității patrimoniului național al rasei bivolul românesc, utilizând biotehnologii de reproducție, ESPERA 2019 / secțiunea 2: Natural resources patrimony – costs and benefits of its valorization. (se va publica în volumul pentru anul 2020);

Ioana TOMA, Cristina GÂRLEA, Daniela POPA: Mountain products- evoluation and certification, ESPERA 2019: Natural resources patrimony – costs and benefits of its valorization. (se va publica în volumul pentru anul 2020).

Rapoarte/studii de interes național;

Biodivesitatea agrolimentară, un activ capabil să readucă Romania pe creștere durabilă, după pandemia COVID – 19 – Lucrare de cercetare întocmită de cercetătorii C.S.C.B.A.S. „Acad. David Davidescu”, la inițiativa Academiei Române (lucrare în curs de publicare);

Consultanță oferită autorităților, participări în diferite comisii, foruri, parteneriate cu instituții publice și mediul de afaceri etc.;

La invitația Ministerului Agriculturii și Dezvoltarii Rurale, C.S.C.B.A.S. „Acad. David Davidescu”, în calitate de partener, a participat în cadrul procesului de elaborare a Planului Național Strategic 20201-2027 versiunea II. În data de 22 iulie 2020, s-a participat la Grupul de Lucru 2 (GL.2) „ Mediu și silvicultură”, în sistem video – conferință, pentru prezentarea celei de a doua versiuni a Analizei SWOT;

La invitația Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, CS III drd. ing. Laurențiu CIORNEI este consultant în Proiectul de dezvoltare a Strategiei Naționale Forestiere.

Premii internaționale/naționale, ale Academiei Române obținute de către cercetători (autori, lucrări premiate).

Volumul ”Cartarea Ecosistemelor Naturale și Seminaturale Degradate”, coautor de capitol: CS III Laurențiu Ciornei, a primit premiul ”Gheorghe Ionescu-Șișești” al Academiei Române.

Cooperări științifice naționale și internaționale, inclusiv în cadrul proiectelor (cu menționarea numărului proiectului și a partenerilor); vizitatori din străinătate.

Conferințe (simpozioane)/manifestări științifice organizate de institut/centru, participări ale cercetătorilor în comitete științifice sau cu lucrări la conferințe internaționale și naționale.

23.03.2020 – Conferința Științifică cu tema Contribuții privind conservarea și dezvoltarea sustenabilă a biodiversității forestiere, Plopeni, jud. Prahova, manifestare științifică organizată în colaborare cu Direcția Silvică Prahova / RNP-Romsilva, Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentară Prahova și Ocolul Silvic Slănic din jud. Prahova;

– Webinarul cu tema Siguranța alimentului, o problemă a tuturor.

24-26.08.2020 – Conferință Științifică Internațională (ECRES), Istanbul, Turcia – Potențialul de dezvoltare energetică durabilă a României.

Concluzii și propuneri

Activitatea de cercetare în cadrul C.S.C.B.A.S. „Acad. David Davidescu”, în anul 2020, s-a desfășurat cu respectarea tuturor regulilor de prevenire a răspândirii virusului SARS-CoV-2, cercetătorii lucrând în sistem de muncă la domiciliu sau la sediul unității.

Chiar și în aceste condiții, de restrângere a deplasărilor, un accent deosebit a fost pus pe calitatea lucrărilor științifice și racordarea cercetării științifice la standardele mondiale din domeniu, rezultatele cercetărilor fiind valorificate prin prezentarea acestora în cadrul unor conferințe naționale și internaționale. Cercetătorii au participat la webminarii și la conferințe științifice naționale și internaționale care s-au desfășurat, majoritatea, în sistem online.

Principalele direcții de cercetare au fost axate pe dezvoltarea domeniilor biodiversității agricole, zootehnice și silvice, precum și conexe din România. Tematica de cercetare a urmărit complexitatea problemelor legate de impactul socio-economic în mediul înconjurător al activităților eco-economice și bioeconomice de la nivel local, zonal, regional și național, mai ales în contextul pandemiei generate de COVID-19.

La inițiativa Academiei Române, care a lansat o provocare către Institutele/Centrele Academiei Române pentru elaborarea unei analize în vederea identificării posibilelor soluții de evitare a unei crize majore și refacere a economiei României post-pandemie COVID-19, cercetătorii C.S.C.B.A.S. „Acad. David Davidescu” au contribuit cu lucrarea Biodivesitatea agrolimentară, un activ capabil să readucă România pe creștere durabilă, după pandemia COVID-19 .

Cercetătorii din cadrul C.S.C.B.A.S. „Acad. David Davidescu” au participat la elaborarea de rapoarte de interes național, având ca teme dezvoltarea durabilă a resurselor genetice din zootehnie, prevenția fenomenelor cu risc major pentru mediu și populație, cât și la transferul de concepte utile societății civile pentru elaborarea strategiilor autorităților locale. Astfel, s-au inițiat și consolidat cooperări științifice interne și internaționale ce au contribuit la creșterea vizibilității C.S.C.B.A.S. „Acad. David Davidescu”, atât la nivel național, cât și internațional.

O preocupare permanentă o constituie atragerea de fonduri extrabugetare pentru a putea asigura o mai bună desfășurarea a activității de cercetare și pentru a putea organiza/participa la conferințe internaționale.

Pentru o mai bună desfășurare a activității de cercetare considerăm că sunt necesare fonduri suplimentare pentru a putea efectua cercetări de biodiversitate și reconstrucție ecologică (în teren).

Raport activitate științifică 2019

elaborat în conformitate cu domeniile strategice şi direcţiile prioritare incluse în „Strategia cercetării ştiinţifice în Academia Română 2014-2020”:

6.2 Valorificarea eficientă a patrimoniului naţional de resurse naturale

Coordonatori: CSI Dr. Alexandru Bogdan, M.c.AR, CSI Dr. Mihai Sabin Muscalu.

Biodiversitatea ecosistemelor zootehnice și bioeconomia medical-veterinară, în contextul eco-economic actual și scenarii ecopatologice pentru 2019-2035. La Centrul de Studii şi Cercetări de Biodiversitate Agrosilvică „Acad. David Davidescu”.

– Coordonator: Prof. Dr. C.S. I Alexandru T. BOGDAN, m.c. al Academiei Române.

– Colectiv autori: Prof. Dr. Gabriel PREDOI, Prof. Dr. Romulus GRUIA, C.S. III Amalia-Gianina STRĂTEANU, Conf dr. Lavinia UDREA, lector univ. dr. Simona Nicoleta STAN, Asistent I Daniela DOBRE.

Biodiversitatea și dimensiunile ei esențiale pentru dezvoltarea sustenabilă a României. La Centrul de Studii şi Cercetări de Biodiversitate Agrosilvică „Acad. David Davidescu”.

– Coordonator: C.S. I Prof. Dr. Emilian M. DOBRESCU.

– Colectiv autori: C.S. III Dr. Mariana SANDU.

Studii privind soluții bioeconomice pentru conservarea și dezvoltarea biodiversităţii zootehnice româneşti în contextul securitățiii alimentare. La Centrul de Studii şi Cercetări de Biodiversitate Agrosilvică „Acad. David Davidescu”.

– Coordonator: C.S. I Dr. George Florea TOBĂ,

– Colectiv autori: C.S. II Dr. Marcel Th. PARASCHIVESCU, Dr. Leonard George TOBĂ.

Reconstrucţia ecologică şi eco-bio-geo-economică a habitatelor din România şi eco-zone frontaliere poluate antropic din agroecosisteme şi ecosisteme forestiere. La Centrul de Studii şi Cercetări de Biodiversitate Agrosilvică „Acad. David Davidescu”.

– Coordonator: C.S. I Dr. Cristina GÂRLEA.

– Colectiv autori:C.S. Drd. Laurenţiu CIORNEI, Dr. Mariana PIPIRIGEANU şi 7 cercetători asociați.

6.22 Dezvoltarea şi crearea de instrumente de lucru – dicţionare, baze de date, arhive. Pomovarea, diseminarea şi valorificarea rezultatelor cercetărilor institutelor din reţeaua INCE. Coordonator: CSI Dr. Valeriu Ioan – Franc.

Arhiva științifică și tehnică, digitalizată, a Centrului de Studii şi Cercetări de Biodiversitate Agrosilvică „Acad. David Davidescu”. La Centrul de Studii şi Cercetări de Biodiversitate Agrosilvică „Acad. David Davidescu”.

– Coordonatori: Prof. Dr. C.S. I Alexandru T. BOGDAN, m.c. al Academiei Române, C.S. I Prof. Dr. Emilian M. DOBRESCU, C.S. I Dr. George Florea TOBĂ.

Programe/Proiecte naţionale fundamentale sau prioritare la care CSCBA „Acad.David Davidescu” a avut rezultate deosebite:

1.Programul PN II – Capacităţi (ANCS); Modul III Program bilateral România – Ungaria; Contract nr. CB 11 / 30.05.2008: “Realizarea unei baze de date comune și colectii de ADN pentru conservarea biodiversității animalelor de fermă” – beneficiar I.N.C.E., responsabil CSCBA – CŞI dr. Iudith Ipate.
Perioada de implementare: 2008-2009.

2. Proiectul: “Conservarea bio şi geo-diversității, ca suport al dezvoltării durabile şi al creşterii economice şi sociale a zonei Ţara Haţegului Retezat”, Contract RO 0023 (RO-00056 MF SEE Norway Grants) – beneficiar Academia Română, partener CSCBA, responsabil CSCBA – prof. univ. dr. Alexandru T. Bogdan, m.c. al Academiei Române.
Perioada de implementare: 2009-2010.

3. Proiectul POSDRU: ”Şcoală Postdoctorală pentru biodiversitate zootehnică şi biotehnologii alimentare pe baza ecoeconomiei şi bioeconomiei necesare ecosanigenezei”- ID 63258, 2010-2913; beneficiar INCE, coordonator științific CSCBA (manager de proiect): prof. univ. dr. Alexandru T. Bogdan, m.c. al Academiei Române.
Perioada de implementare: 2010-2013.

4. Proiectul POSDRU: “Burse doctorale de pregătire ecoeconomică şi bioeconomică complexă pentru siguranţa şi securitatea alimentelor şi furajelor din ecosisteme antropice”, Contract POSDRU/CPP107/DMI 1.5/S/77082, beneficiar INCE, coordonator științific CSCBA (manager proiect): CŞI dr. Iudith Ipate.
Perioada de implementare: 2010-2013.

5. Proiect bilateral România –Italia: „Tropospheric ozone effects on foreste growth and diversity – TROZGRODIV” ; beneficiar Academia Română, derulat de CSCBA în parteneriat cu Institutul Naţional de Cercetăre-Dezvolatre în Silvicultură „Marin Drăcea”. (INCDS). Manager de proiect: CŞ I dr. Ovidiu Badea.
Perioada de implementare: 2014-2016 cu prelungire pentru 2017-2019.

Alte proiecte în care au participat cercetători din CSCBA „Acad.David Davidescu”:

Proiect ILUSTRO 2013 -2016, competiție ROSA „Integrated landslide detection system using ground and space-borne monitoring techniques in Romania”, CŞ dr. Cristina Gârlea.
Proiect REFLECT 2013-2018 competiție ROSA„ Low Cost REFLECTing Targets Array for Spaceborne Monitoring of Natural Slopes and Embankments” , CŞ I dr. Cristina Gârlea.
Proiect “Cultura dezvoltarii durabile” ED1 – Conferinţă internatională, INCE-CEMONT, contractul nr.949/12.10.2018 , CŞ I dr. Cristina Gârlea, CS drd. Laurențiu Ciornei.

IDEI PROIECTE LIFE +

Strategia combaterii speciilor invazive din ariile naturale protejate-2020-2030

Autor: Maria Magdalena Payer

Managementul speciilor invazive din ariile naturale protejate la nivel național

Speciile invazive sunt definite în linii mari ca fiind speciile a căror introducere şi/sau extindere poate reprezenta o ameninţare la adresa diversităţii biologice sau poate avea alte consecinţe neprevăzute (Richardson et al. 2000).

Convenţia privind Diversitatea Biologică defineşte o specie alogenă ca fiind „o specie, subspecie sau un taxon inferior, introdus în afara răspândirii sale naturale din trecut sau prezent, incluzând orice parte, gameţi, seminţe, ouă sau mijloace de răspândire a acestor specii, care pot supravieţui şi se pot reproduce ulterior”, în timp ce o specie alogenă invazivă este „o specie alogenă a cărei introducere şi/sau răspândire ameninţă diversitatea biologică”.

Principalele căi de introducere şi transportare a speciilor invazive sunt asociate direct sau indirect cu activităţile antropice. Expansiunea rapida a comerţului şi a activităţilor de transport dupa Revoluţia din 1989 au sporit posibilităţile de introducere ale acestor specii, iar presiunile asupra mediului, precum abandonarea terenurilor, folosinţa intensivă a păşunilor, defrişarea pădurilor, modificarea regimului perturbaţiilor şi degradarea crescândă a habitatelor sunt elemente care facilitează instalarea şi răspândirea acestor specii. Principalele căi de transport a speciilor invazive sunt drumurile şi căile ferate, iar dintre cele naturale zonele aluviale, deoarece aceste elemente geografice sunt lineare şi sunt afectate de perturbaţii naturale (fluctuarea nivelului de apă) sau antropice (constucţii, terenuri agricole, drumuri, depozite de gunoaie etc.).

În concluzie, situaţia actuală în România poate fi caracterizată prin:

un grad redus de conştientizare al opiniei publice şi în consecinţă o opoziţie a societăţii civile la intervenţiile administraţiei guvernamentale;
grad extrem de redus de accesibilitate a informaţiilor ştiinţifice, mai ales în legatură cu identificarea speciilor, analiza de risc, etc;
absenţa unei abordări prioritare a acţiunilor privind controlul speciilor invazive;
introducere nestanjenită a speciilor invazive – adesea pe calea poştei – ca şi măsuri inadecvate de inspecţie şi carantină;
capacitate de monitorizare inadecvată;
lipsa unor măsuri de urgenţă efective;
legislaţie depaşită sau inadecvată;
slabă coordonare între agenţiile guvernamentale, autorităţile locale şi comunităţile locale.

În ultimii ani, speciile străine invazive au devenit o problemă tot mai mare, la nivel mondial. Pe lângă intensificarea şi globalizarea activităţilor umane de tipul schimburilor comerciale (pe cale acvatică sau terestră) şi turismului, schimbările climatice favorizează şi mai mult pătrunderea şi dezvoltarea speciilor străine invazive în noi teritorii.

Speciile străine sunt reprezentate de speciile de plante sau animale dintr-o zonă, a căror prezenţă acolo se datorează introducerii intenţionate sau accidentale, ca urmare a activităţii omului. Acestea se mai numesc specii exotice, adventive sau non-native. Speciile pot fi, astfel, străine pentru un continent, o insulă, sau bioregiune.

2) Elaborarea metodelor/metodologiilor de limitare, control şi eradicare a speciilor invazive / Elaborarea indicatorilor pentru monitorizarea impactului speciilor invazive/

Baza de date , cartare si cartografiere

3) Strategia combaterii speciilor invazive din ariile naturale protejate-2020-2030

COMBATEREA SPECIILOR ALOGENE INVAZIVE Speciile alogene invazive (IAS) reprezintă o amenințare semnificativă la adresa biodiversității din UE și este probabil ca această amenințare să devină din ce în ce mai serioasă dacă nu se iau măsuri hotărâte la toate nivelurile pentru a controla introducerea și stabilirea acestor specii și pentru a rezolva problemele legate de cele introduse deja23. În fiecare an, în UE, speciile alogene invazive provoacă daune în valoare de aproximativ 12,5 miliarde EUR. Deși problemele puse de IAS sunt comune multor state membre, cu excepția legislației privind utilizarea în acvacultură a speciilor exotice și a speciilor absente la nivel local, în prezent nu există la nivelul UE o politică specifică și cuprinzătoare care să trateze aceste probleme. Strategia își propune să acopere acest gol printr-un instrument legislativ UE specific, care ar putea să se ocupe de problemele nerezolvate legate printre altele de căile de introducere a IAS, de depistarea și reacția rapidă, precum și de ținerea sub control și gestionarea IAS.

Cf : Strategia Naţională şi Planul de Acţiune pentru Conservarea Biodiversităţii 2013 – 2020Pentru îndeplinirea dezideratelor privind conservarea biodiversităţii şi utilizarea durabilă a componentelor sale urmare a analizei contextului general de la nivel naţional şi a ameninţărilor la adresa biodiversităţii, pentru asigurarea conservării „in-situ” şi „ex-situ” şi pentru împărţirea echitabilă a benficiilor utilizării resurselor genetice, au fost stabilite următoarele 10 obiective strategice:

Dezvoltarea cadrului legal şi instituţional general şi asigurarea resurselor financiare
Asigurarea coerenţei şi a managementului eficient al reţelei naţionale de arii naturale protejate
Asigurarea unei stări favorabile de conservare pentru speciile sălbatice protejate
Utilizarea durabilă a componentelor diversităţii biologice
Conservarea ex-situ
Controlul speciilor invazive
Accesul la resursele genetice şi împărţirea echitabilă a beneficiilor ce decurg din utilizarea acestora
Susţinerea şi promovarea cunoştinţelor, inovaţiilor şi practicilor tradiţionale
Dezvoltarea cercetării ştiinţifice şi promovarea transferului de tehnologie

Comunicarea, educarea şi conştientizarea publicului

Suprafaţa ariilor naturale protejate de interes naţional, raportată la suprafaţa ţării, este de 7% (1.663.360 ha), iar suprafaţa totală a siturilor Natura 2000, raportată la suprafaţa ţării, este de 22,68% (5.406.000 ha).

Siturile de importanţă comunitară propuse de România au fost selectate în baza evaluării la nivel naţional a importanţei relative a acestora pentru fiecare habitat natural de tipul celor din anexa nr. 2 şi pentru fiecare specie din anexa nr. 3 a OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011. Pentru aprobarea acestora de către CE, în iunie 2008 au avut loc seminariile biogeografice unde au fost analizate siturile propuse de România şi Bulgaria pentru fiecare regiune biogeografică.

Speciile alohtone reprezintă speciile introduse/răspândite, accidental sau intenţionat, din altă regiune geografică, ca urmare directă sau indirectă a activităţii umane, lipsind în mod natural dintr-o anumită regiune, cu o evoluţie istorică cunoscută într-o arie de răspândire naturală, alta decât zona de interes, care pot fi în competiţie, pot domina, pot avea un impact negativ asupra speciilor native, putând chiar să le înlocuiască.

Pentru a deveni invazivă o specie alohtonă trebuie să se naturalizeze, adică odată pătrunsă pe teritoriul naţional în ecosisteme naturale reuşeşte să se reproducă şi prin creşterea efectivelor populaţionale în sistem concurenţial poate elimina anumite specii autohtone (native) şi poate produce diferite pagube economice.

Nu reprezintă pericol de a deveni invazivi, indivizii care s-au aclimatizat (au reuşit să supravieţuiască în noile condiţii de biotop), dar care nu au capacitatea de a se reproduce pe cale naturală.

La nivel naţional nu există o evidenţă clară a numărului de specii alohtone, invazive, singura centralizare a datelor şi informaţiilor legate de acestea realizându-se in baza de date europeană Inventarul Distribuţiei Speciilor Invazive din Europa (Delivering Alien Invasive Species Inventories for Europe – DAISIE), de către cercetători, în mod benevol. Conform datelor din această bază de date numărul speciilor invazive pe diferite grupe taxonomice este următorul: (18 specii de fungi, 3 chromista, 2 specii de briofite, 275 specii de plante vasculare, 7 specii de aranee, 2 specii de artropode, 132 specii de insecte, 2 specii de păsări, 7 specii de mamifere şi 1 specie de reptile). În 2006 a fost elaborată lista celor mai invazive specii alohtone ce ameninţă biodiversitatea Europei. Ea cuprinde 165 de specii, cele mai multe fiind plante vasculare (39), peşti (20), crustacee (14) şi moluşte (13). Este necesară evaluarea numărului de specii cuprinse în această listă prezente în diferitele ecosisteme din România.

La nivel naţional au fost realizate o serie de programe de cercetare dintre care amintim Sistemul de Monitorizare şi Detectare Rapidă a Speciilor Invazive (Proiect CNCSIS 33379/2004) şi Identificarea plantelor străine invazive şi potenţial invazive din România şi evaluarea impactului asupra habitatelor naturale şi seminaturale în vederea iniţierii măsurilor de prevenire şi control (Proiect CNCSIS 1107/33379/2004). În 2007 existau pe teritoriul României un număr de 435 specii de plante dintre care 96 au fost introduse deliberat ca specii decorative (Anastasiu & al., 2004). Numărul este subestimat deoarece la nivel naţional nu s-a realizat un studiu exhaustiv.

Deşi la nivel european Institutul European pentru Politici de Mediu (Institute for European Environmental Policy – IEEP) asigură suportul tehnic pentru Strategia Europeană în ceea ce priveşte speciile invazive, în raportul elaborat în august 2009 România nu şi-a actualizat datele, iar în tabelul legat de informaţiile despre evoluţia speciilor cu impact demonstrat (asupra mediului, social şi economic) lipsesc datele.

Nu există o strategie la nivel naţional pentru speciile invazive, iar în ceea ce priveşte deţinerea şi comercializarea speciilor cu caracter invaziv la nivel naţional nu există un cadru legislativ şi politici pentru a controla deţinerea şi comercializarea.

În raportul “Opţiuni politice pentru minimizarea impactului negativ al speciilor invazive asupra biodiversităţii din Europa şi UE” elaborat de IEEP în decembrie 2008 s-a raportat că pentru control şi eradicare există cadru legislativ, numai că este deficitar (tab.4.5).

Tabel 4.5 Situaţia reglementărilor din SM pentru controlul speciilor invazive

Țara

Import/ export

Deţinere/ comercializare

Introducere

Control/

eradicare

Strategia IAS

România

Nu există

În România, cu puţine excepţii fenomenul de invazie a speciilor alohtone a fost de cele mai multe ori ignorat atât de comunitatea ştiinţifică în ansamblu, cât şi de factorii cu putere de decizie. În literatura de specialitate au fost menţionate sporadic unele specii noi apărute în biota autohtonă, dar aceste articole nu au fost urmate, decât în puţine cazuri, de studii ecologice ample care să arate cum s-a realizat aclimatizarea şi naturalizarea acestor specii.

În privinţa speciilor alohtone, legislaţia românească este încă la început. Există, totuşi bazele pentru includerea acestui fenomen într-un cadru legislativ adecvat, baze create prin ratificarea unor tratate sau acorduri internaţionale, dar şi prin unele reglementări interne. În anul 2009 a fost adoptat Ordinul ministrului mediului nr. 979/2009 privind introducerea de specii alohtone, intervenţiile asupra speciilor invazive, precum şi reintroducerea speciilor indigene prevăzute în anexele nr. 4A şi 4B la OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice,cu modificările şi completările ulterioare.

Obiective operaţionale pentru controlul speciilor invazive

Prevenirea introducerii intenţionate şi neintenţionate de specii alohtone;
Detectarea rapidă şi identificarea noilor posibili invadatori înainte de pătrunderea pe teritoriul naţional;
Răspunsul rapid la pătrunderea speciilor alohtone invazive;

Activități

Act.1 Evaluarea datelor existente despre speciile invazive in contexul ariilor naturale protejate cf planului de actiune MM 2020 Realizarea unei liste naţionale a speciilor invazive, Realizarea şi alimentarea unui registru şi a unei baze de date privind speciile alohtone, Realizarea hărţilor de distribuţie a speciilor invazive din ariile naturale protejate la nivel national / Elaborarea şi adoptarea normelor tehnice privind introducerea şi controlul speciilor alohtone provenite din arealele de origine limitrofe şi/sau exotice Evaluarea riscurilor pe care speciile invazive le au asupra celor autohtone în vederea identificării şi prioritizării opţiunilor de management a acestora

Act. 2 Elaborarea managementului speciilor invazive din ariile naturale protejate la nivel national in coroborare cu rezultatele altor proiecte de cercetare

Act.3 Elaborarea metodelor/metodologiilor de limitare, control şi eradicare a speciilor invazive / Elaborarea indicatorilor pentru monitorizarea impactului speciilor invazive/ Baza de date , cartare si cartografiere.

Act. 4 Elaborarea strategiei nationale privind combaterea speciilor invazive din ariile naturale naturale protejate-2020-2030

Act.5 Monitorizare

Act.6 Indicatori

Act.7 Rezultate

Act.8 Sustenabilitate

Proiect Life nr 2

Studiu la nivel naţional care să identifice zonele în care trebuie interzisă construcţia de hidrocentrale, din cauza impactului major asupra biodiversităţii.

Proiect Life nr 3

Studiu la nivel naţional care să identifice zonele în care să fie interzisă dezvoltarea de parcuri eoliene, din cauza impactului major asupra biodiversităţii.

Proiect Life nr 4

Crearea a 5 centre speciale pentru preluarea speciilor sălbatice confiscate, pe baza unui studiu de fezabilitate care să stabilească locaţiile şi structura acestora

Realizarea şi actualizarea Listelor şi Cărţilor Roşii naţionale a speciilor sălbatice de floră şi faună/ Adoptarea printr-un instrument juridic a Listelor Roşii naţionale a speciilor sălbatice de floră şi faună/ Stabilirea unor mecanisme legale prin care repatrierea speciilor confiscate şi costurile de întreţinere a acestora până la momentul repatrierii să fie suportate de către contravenienţi/ infractori.

POIM

Analiza coerenţei reţelei de arii naturale protejate, inclusiv a coridoarelor ecologice.

Cercetare

Realizarea unei bănci genetice ale speciilor din Lista roșie.

Proiectul Sistem Naţional de Economisire pentru Biodiversitate (SNEB)

1) Obiective: a) conștientizarea comportamentului de economisire al adulților pentru obținerea de efecte benefice în domeniul vast al biodiversității; b) crearea și implementarea unui sistem național de economisire; c) folosirea transparentă a banilor respectivi de către sistemul privat sau statul care implementează proiectul. Perioada de desfășurare este de 2 ani de la obținerea finanțării. În primul an se creează sistemul și se experimentează funcționarea acestuia. În al doilea an se generalizează aplicarea sistemului de către banca/instituția care-l va promova nivel național, sau, după caz, la nivel european/internațional.
2) Echipa de lucru: 3-5 membri, din care fac parte managerul de proiect și specialiști în comunicare și modelare.
3) Conținut:
Etapa A – prin mijloace specifice de comunicare sistemul este prezentat având în vedere obiectivele, etapele și finalitatea implementării lui. Se prezintă căile și metodele pentru atragerea populației în proiect, precum și analiza evoluției, atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ. Se fac simulări/prognoze asupra evoluției pe termen scurt, mediu și lung.
Etapa B – modelele elaborate în etapa A sunt prezentate publicului larg, deponenților persoane fizice și juridice, clienților băncii/instituției care implementează proiectul. Se cuantifică potențialul teoretic și practic de implementare a proiectului.
Etapa C – implementarea propriu-zisă și rezultatele obținute; se aplică eventuale corecții pentru eficientizarea proiectului.
4) Concluzii: se au în vedere: 1) cetățenii, familiile, grupurile de indivizi, instituțiile care economisesc pentru sporirea calitativă și cantitativă a biodiversității; 2) se au în vedere sumele maxime (15-3% din total venituri) care pot fi economisite săptămânal, lunar sau anual; 3) sumele economisite trebuie să fie oricând la dispoziția deponenților. Pe cele trei etape (A,B,C) se elaborează concluzii caracteristice. Cetățenii trebuie educați să economisească un procent cât mai mare din veniturile proprii. Instituția care derulează proiectul să-l extindă la nivel național/european/internațional. Să fie urmărită în permanență importanța primordială a biodiversității: cu sumele economisite se urmărește stimularea dezvoltării durabile, prin protejarea naturii. Iar oamenii care economisesc obțin în timp comportamente sociale specifice, favorabile apărării biodiversității.

PROIECT: „Cercetări privind capacitatea instituțională a parteneriatului public-privat de a participa activ la performarea agriculturii în plan randamental, economic, social și de mediu” (ADER 21.1.1/2023)

PROIECT: „Modele tehnico-economice de reducere a vulnerabilității veniturilor exploatațiilor zootehnice față de schimbările climatice” (ADER 22.1.2)

PROIECT BIOBRICK Utilizarea in construcții a bioresurselor regenerabile provenite din agricultură și din stațiile de epurare

Rezumat

Rezultate estimate

Obiectivul proiectului

Bugetul proiectului aprobat în cererea de finanțare

ETAPA I – Perioada de implementare 30.06.2022–31.12.2022

ETAPA II – Perioada de implementare 01.01.2023–31.12.2023

Etapa 2 – 2023

DISEMINARE REZULTATE ÎN COLABORARE EFECTIVĂ

Etapa 2 – 2023

REZUMAT EXECUTIV AL ACTIVITĂȚILOR REALIZATE

VI-INTERNATIONAL EUROPEAN CONFERENCE ON INTERDISCIPLINARY SCIENTIFIC RESEARCH, 26-27 August 2022, București, România

​2. Simpozionul EDUCAȚIA-COMPONENTĂ ESENȚIALĂ A POLITICII DE MEDIU

PROIECT CONSTANȚA-DOBROGEA SĂLBATICĂ

Conservare, protejare și punere în valoare a biodiversității în cadrul Complexului Muzeal de Știinte ale Naturii Constanța. Amenajare parc dendrologic și zona lacustră la Complexul Muzeal de Știinte ale Naturii – Stațiunea Dobrogea Sălbatică

Raport activitate științifică – 2025

Temele înscrise în Programul de cercetare științifică pentru anul 2025

Rezultatele obținute

Contractele de cercetare obținute prin competiție (în cazul în care proiectul este câștigat de altă organizație de cercetare se consideră numai valoarea ce revine institutului/centrului) și valoarea acestora în lei:

Manifestări științifice (congres, conferință, simpozion, workshop, școala de vară) organizate de institut/centru atât în calitate de coordonator, cât și în parteneriat cu alte organizații de cercetare.

Cercetători care au participat ca membri în comisii de susținere publică a unei teze de doctorat sau în comisii de îndrumare ale tezelor de doctorat – 2:

Conducători de doctorat – 1:

Doctoranzi/cercetători postdoctoranzi – 2:

Tratate/cărți/monografii publicate în calitate de autor:

Capitole în tratate/cărți/monografii publicate:

Articole publicate într-o revistă:

Lucrări prezentate la o manifestare științifică internațională, publicate într-un volum:

Lucrări invitate/keynote prezentate la o manifestare științifică:

Număr de citări: 117

Menționați 3 realizări deosebite

Raport activitate științifică – 2024

Temele înscrise în Programul de cercetare științifică pentru anul 2024 și gradul de realizare a acestora.

Contractele de cercetare obținute prin competiție (în cazul în care proiectul este câștigat de altă organizație de cercetare se consideră numai valoarea ce revine institutului/centrului) și valoarea acestora în lei:

Manifestări științifice (congres, conferință, simpozion, workshop, școala de vară) organizate de institut/centru atât în calitate de coordonator, cât și în parteneriat cu alte organizații de cercetare.

Brevete obținute:

Cercetători care au participat ca membri în comisii de susținere publică a unei teze de doctorat sau în comisii de îndrumare ale tezelor de doctorat – 6:

Tratate/cărți/monografii publicate în calitate de autor:

Capitole în tratate/cărți/monografii publicate:

Articole publicate într-o revistă:

Articole publicate într-o revistă indexată CNCS (A sau B) sau alte baze internaționale de date: 8.

Lucrări prezentate la o manifestare științifică internațională, publicate într-un volum: indexat Web of Science – Conference Proceedings Citation Index (CPCI-S), Conference Proceedings Citation Index- Social Science & Humanities (CPCI- SSH), clasificate IEEE proceedings -3;

Lucrări invitate/keynote prezentate la o manifestare științifică:

Citări în reviste Web of Science: 92

Citări într-o revistă indexată într-o bază de date internațională SCOPUS, IEEE Arts & Humanities Citation Index, reviste indexate CNCS A sau B (în cazul domeniului umanist) și cărți: 37

3 realizări deosebite:

Raport de activitate științifică – 2023

Număr manifestări științifice (congres, conferință, simpozion, workshop, școala de vară) organizate de institut/centru atât în calitate de coordonator, cât și în parteneriat cu alte organizații de cercetare.

Raport de activitate științifică – 2022

Raport activitate științifică 2021

Raport activitate științifică 2020

Raport activitate științifică 2019

Programe/Proiecte naţionale fundamentale sau prioritare la care CSCBA „Acad.David Davidescu” a avut rezultate deosebite:

IDEI PROIECTE LIFE +

Proiectul Sistem Naţional de Economisire pentru Biodiversitate (SNEB)

PROIECT: „Modele tehnico-economice de reducere a vulnerabilității veniturilor exploatațiilor zootehnice față de schimbările climatice”
(ADER 22.1.2)

PROIECT BIOBRICK
Utilizarea in construcții a bioresurselor regenerabile provenite din agricultură și din stațiile de epurare

2. Simpozionul EDUCAȚIA-COMPONENTĂ ESENȚIALĂ A POLITICII DE MEDIU