O delegație mixtă a celor două instituții a participat, în perioada 21–23 septembrie 2026, la conferința „Științele Naturii în Dialogul Generațiilor”, ediția a IX-a, desfășurată la Universitatea de Stat din Moldova, în anul aniversării a 80 de ani de la fondare.

Centrul de Studii și Cercetări de Biodiversitate Agrosilvică „Acad. David Davidescu” (CSCBAS), din cadrul Institutului Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu” al Academiei Române, a fost reprezentat la Chișinău de directorul Laurențiu Ciornei, doamna prof. dr. Maria Joița-Păcureanu și de cercetător Simona Simion. Aceștia au participat alături de colegi de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea, a cărui delegație a fost condusă de doamna director Elena Partal.

Prezența comună a celor două instituții a adus în cadrul aceleiași manifestări preocupări complementare pentru cunoașterea resurselor biologice, cercetarea agricolă și evaluarea relațiilor dintre patrimoniul natural și activitatea economică.

Cercetarea naturii, între discipline și generații

Conferința „Științele Naturii în Dialogul Generațiilor” a propus un cadru interdisciplinar, reunind domenii precum biologia, agricultura, chimia, științele geonomice, matematica și tehnologiile informației. Prin această deschidere, manifestarea oferă cercetătorilor posibilitatea de a pune în legătură rezultate și metode care, abordate separat, explică numai o parte din procesele lumii vii.

Pentru CSCBAS, apropierea dintre cercetarea biodiversității și cercetarea agricolă privește o temă de fond: felul în care cunoașterea diversității biologice poate fundamenta deciziile privind utilizarea terenurilor, conservarea resurselor genetice și menținerea capacității productive a solului. Valoarea acestui patrimoniu se înțelege mai bine atunci când observația biologică, experiența agronomică și analiza economică lucrează asupra acelorași întrebări.

Participarea alături de INCDA Fundulea se înscrie în această preocupare pentru conexiunile dintre domenii, întrucât agricultura și conservarea biodiversității împart aceeași bază materială: solul, apa, resursele genetice și procesele biologice de care depinde producția.

Opt decenii de universitate și continuitatea cunoașterii

Ediția din acest an s-a desfășurat în perioada manifestărilor prilejuite de aniversarea Universității de Stat din Moldova, instituție care marchează opt decenii de activitate. Programul aniversar a asociat acest reper cu împlinirea unui secol de învățământ universitar românesc în Basarabia, oferind întâlnirilor academice o semnificație legată de continuitatea educației, a limbii și a cooperării științifice.

Pentru comunitatea de cercetare de pe cele două maluri ale Prutului, asemenea întâlniri capătă valoare prin circulația cunoașterii între instituții și generații. O metodă transmisă, un rezultat discutat critic sau o întrebare formulată împreună pot susține continuități profesionale care depășesc durata unei conferințe.

CSCBAS privește participarea la manifestările de la Chișinău ca pe un prilej de consolidare a dialogului academic românesc și de aprofundare a legăturii dintre cercetarea naturii și nevoile societății, pornind de la convingerea că patrimoniul biologic devine mai bine protejat și valorificat atunci când cunoașterea lui ajunge să fundamenteze deciziile.

De la întâlnirea academică la continuitatea cercetării

Schimbul de metode, implicarea tinerilor cercetători și identificarea unor teme comune privind biodiversitatea agrosilvică și resursele agricole sunt direcții prin care dialogul dintre instituții poate continua, cu rezultate verificabile în cercetare și în practica administrării patrimoniului natural.

Contribuțiile științifice ale delegației
CSCBAS–INCDA Fundulea

În cadrul secțiunii de postere „Genetică, ameliorare și protecția biodiversității”, membrii delegației au participat la prezentarea unor lucrări dedicate organizării informației despre biodiversitatea agrosilvică, valorificării speciilor sălbatice în ameliorarea plantelor și influenței practicilor agricole asupra producției:

  • „Către un cadru comun pentru informațiile privind biodiversitatea agrosilvică” (Toward a Common Framework for Agroforestry Biodiversity Information), semnată de Petruța-Simona Simion, Laurențiu Ciornei, Maria Joița-Păcureanu, Victor Petcu și Ioana Claudia Todirică.
  • „Creșterea toleranței florii-soarelui la factorii abiotici și biotici prin utilizarea speciilor sălbatice” (Sunflower Tolerance to Abiotic and Biotic Factors Increased by Using Wild Species), semnată de Maria Joița-Păcureanu, Victor Petcu, Gabriel Anton, Laurențiu Ciornei, Simona Simion, Luxița Rîșnoveanu și Ioana Todirică.
  • „Influența arăturii de toamnă asupra componentelor producției și a producției de porumb” (The Influence of Autumn Plowing on Yield Components and Yield of Maize), semnată de Marius Bordei, Elena Partal, Sabina Pintilia, Gabriel Anton și Emil Georgescu.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *