Centrul de Studii și Cercetări de Biodiversitate Agrosilvică „Acad. David Davidescu” și Centrul BIOSALT al Universității Transilvania din Brașov au dedicat Zilei Mondiale a Alimentației un seminar științific în care genetica, clima, pădurea și apa au fost discutate ca resurse ale aceleiași entități.
În iarna asediului Leningradului, cercetătorii institutului întemeiat de Nikolai Vavilov au murit de foame printre sacii cu semințe pe care îi păzeau, refuzând să consume materialul genetic din care urmau să se nască recoltele de după cel De-al Doilea Război Mondial. Gestul oamenilor de știință a rămas cea mai aspră definiție a biodiversității agricole ca bun comun, iar sub umbra lui se poate citi și seminarul „Sistemele agroalimentare și lupta împotriva foametei”, desfășurat joi, 22 octombrie 2026, în Sala de Conferințe „Prof. dr. Gh. K. Constantinescu” a Casei Academiei Române.
Ziua Mondială a Alimentației se celebrează la 16 octombrie, în amintirea înființării, în 1945, a Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură. Centrul a ales să o marcheze câteva zile mai târziu, în colaborare științifică cu Centrul BIOSALT, pe temele de cercetare aprobate ierarhic pentru anul 2026. Cuvântul de deschidere le-a aparținut dr. Laurențiu Ciornei, directorul CSCABS, și prof. univ. dr. Romulus Gruia, coordonatorul Centrului BIOSALT de la Facultatea de Alimentație și Turism a Universității Transilvania din Brașov.
Rețelele trofice citite prin bioarmonism
Prima comunicare, susținută de prof. univ. dr. Romulus Gruia și prof. univ. dr. Liviu Gaceu, a abordat biodiversitatea și bioinformația din rețelele trofice agroalimentare prin paradigma bioarmonismului sistemic. Imaginea lanțului alimentar ca rețea de informații aflată în căutarea propriului echilibru trimite la Ștefan Odobleja, a cărui „Psihologie consonantistă” formula, încă din 1938, legile reglajului și ale armoniei pe care cibernetica avea să le consacre un deceniu mai târziu.
Clima, gena și ferma de mâine
Dr. Mariana Sandu, drd. Amalia-Gianina Străteanu și asist. Daniela Dobre au analizat atenuarea schimbărilor climatice ca premisă a securității alimentare, două domenii pe care politicile publice le tratează de regulă în dosare separate. Locul biotehnologiilor în progresul selecției și al producției animalelor de fermă a fost discutat de dr. M.Th. Paraschivescu, dr. av. G.L. Tobă și dr. G.F. Tobă, iar gestionarea biodiversității genetice prin ameliorarea plantelor și tehnologii agricole durabile a făcut obiectul lucrării semnate de dr. Maria Joița-Păcureanu, dr. Victor Petcu și dr. Ioana Todirică. Un soi ameliorat sau o rasă selecționată poartă în ele decenii de muncă științifică, adică un capital pe care contabilitatea publică îl înregistrează rar, deși hrănește la fel de sigur ca recolta.
Pădurea din factura energetică și apa ca măsură a sănătății
Comunicarea dr. Laurențiu Ciornei și a drd. Petruța Simona Simion (Grosu), intitulată „Pădurea din factura energetică”, a urmărit cum lemnul care încălzește gospodăriile, biomasa forestieră și serviciile ecosistemice ale pădurii se regăsesc în costul vieții și, prin aceasta, în capacitatea familiilor de a-și asigura hrana. Ultima prezentare, semnată de dr. Cristina Gârlea și Rudolf Hofmann, a propus o acvacultură întemeiată pe conceptul integrativ One Health, în care sănătatea apei, a peștelui și a omului se judecă împreună.
Un tratat relansat și proiectul BIOSALT
Partea a treia a seminarului a fost consacrată volumului „Integrare și reziliență: Biodiversitatea agro-alimentară”, prezentat de prof. univ. dr. Romulus Gruia ca relansare a tratatului de Inginerie Gastronomică, după care prof. univ. dr. Liviu Gaceu a prezentat proiectul BIOSALT.
Invitați speciali au fost prof. univ. dr. ing. Agatha Popescu, agronom și economist, și Adela Sorinela Safta, consilier superior în cadrul ANAF și cercetător asociat al CSCBAS.
Ce rămâne după seminar
- Diversitatea genetică a plantelor de cultură și a animalelor de fermă constituie un capital strategic al securității alimentare, care cere evaluare și protecție la fel de riguroase ca orice altă avuție națională.
- Atenuarea schimbărilor climatice, gestionarea pădurii și politica hranei țin de același câmp de decizie publică și pot fi tratate coerent doar împreună.
- Paradigmele integrative, de la bioarmonismul sistemic la conceptul One Health, oferă cercetării românești un cadru interdisciplinar capabil să lege biologia de economie.
- Colaborarea dintre Centrul de Studii și Cercetări de Biodiversitate Agrosilvică „Acad. David Davidescu” și Centrul BIOSALT al Universității Transilvania din Brașov oferă baza unor proiecte comune în domeniul biodiversității agroalimentare.