Cercetători asociați – biodiversitateagrosilvica.ro

Centrul de Studii și Cercetări de Biodiversitate Agrosilvică „Acad. David Davidescu” reunește, în calitate de cercetători asociați, personalități ale mediului academic și științific, specialiști cu contribuții relevante în domenii conexe studiului biodiversității și al științelor vieții.

Acești colaboratori: profesori universitari, cercetători de gradul I, conducători de doctorat și experți recunoscuți – contribuie prin activitatea lor la consolidarea unei baze științifice solide, fundamentale, necesare înțelegerii mecanismelor complexe ale biodiversității, ale mediului și ale relațiilor dintre sistemele naturale și cele antropice.

Diversitatea ariilor de expertiză reflectă caracterul interdisciplinar al cercetării fundamentale în domeniul biodiversității, fiecare contribuție fiind integrată într-un cadru coerent, orientat spre aprofundarea cunoașterii și dezvoltarea unei perspective științifice unitare.

Prin asocierea acestor specialiști, CSCBAS își consolidează statutul academic și își afirmă vocația de a deveni un reper în cercetarea fundamentală a biodiversității, în cadrul Academiei Române și al comunității științifice.

PROCEDURĂ privind acordarea statutului de cercetător asociat

În conformitate cu art. 15, litera c) din Regulamentul de Organizare și Funcționare al Centrului de Studii și Cercetări de Biodiversitate Agrosilvică ”Acad. David Davidescu” (CSCBAS) și în acord cu regulamentele Institutului Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu” (INCE), Consiliul Științific al CSCBAS poate acorda și propune distincții proprii, inclusiv calitatea de cercetător asociat.
Pot fi desemnați cercetători asociați ai Centrului de Studii și Cercetări de Biodiversitate Agrosilvică ”Acad. David Davidescu” cercetători științifici, cadre didactice și specialiști în domeniul biodiversității agrosilvice, din țară și din străinătate, care nu sunt angajați în cadrul Centrului și care îndeplinesc una dintre următoarele condiții:

au o activitate științifică recunoscută la nivel național sau internațional;
au colaborat cu cercetători din CSCBAS și INCE pentru realizarea de studii, cercetări, proiecte, pe parcursul colaborării, demonstrând atașament față de valorile Academiei Române, INCE și CSCBAS, aducând contribuții semnificative la rezultatele obținute;
sprijină inițierea, dezvoltarea și finanțarea unor activități CDI, prin atragerea de proiecte, prin crearea unor laboratoare sau a unor infrastructuri de cercetare;
aduc un plus de vizibilitate instituțională, prin implicarea CSCBAS și INCE în colaborări pentru organizarea unor evenimente științifice naționale și internaționale, sau în activități științifice de mare prestigiu.

Acordarea statutului de cercetător asociat se face prin parcurgerea următorilor pași:

3.1. Propunerea de asociere va fi formulată de directorul CSCBAS.

3.2. Avizarea propunerilor de către Consiliul Științific, cu o majoritate simplă din voturile membrilor acestuia, pe baza analizei documentației aferente propunerii de acordare a titlului.

Pentru avizarea propunerilor, directorul CSCBAS va înainta spre Consiliul Științific un dosar care va cuprinde: (i) CV-ul persoanei propuse, conținând inclusiv lista proiectelor și pe cea a lucrărilor publicate; (ii) acordul scris al acesteia de a primi statutul de cercetător asociat al CSCBAS; (iii) adresa de înaintare a dosarului, semnată de directorul Centrului.

3.3. Aprobarea de către Consiliul Științific și emiterea deciziei directorului CSCBAS, care să precizeze sectorul de cercetare științifică la care se realizează asocierea și perioada pentru care se acordă statutul de cercetător asociat.

Statutul de cercetător asociat este onorific, fără obligații contractuale cu CSCBAS. În cazuri speciale, cercetătorii asociați pot fi cuprinși în echipele unor proiecte de cercetare sau în alte activități CDI, cu remunerare conform legislației în vigoare, din veniturile realizate extrabugetar din respectivele proiecte.
Afilierea în calitate de cercetător asociat se realizează pentru o perioadă determinată, de maximum 2 (doi) ani calendaristici.

Afilierea se poate prelungi, la solicitarea directorului CSCBAS, dacă în perioada de afiliere cercetătorul asociat a îndeplinit una dintre următoarele cerințe:

– a contribuit la elaborarea unor studii, în colaborare cu cercetători din Centru;

– a publicat minimum o lucrare științifică, cu menționarea afilierii la CSCBAS, în reviste indexate în baze de date internaționale recunoscute;

– a contribuit la obținerea sau la derularea în cadrul CSCBAS a unui contract de cercetare;

– a atras finanțarea sau a contribuit la realizarea și exploatarea unei infrastructuri CDI;

– a promovat CSCBAS într-o colaborare de prestigiu sau a organizat o activitate științifică de impact (conferințe, workshop-uri etc.), cu efect în creșterea vizibilității instituției.

Statutul de cercetător asociat nu poate fi acordat:

– persoanelor care ocupă funcții de demnitate publică în stat sau care sunt conducători de partid, pe perioada exercitării mandatului (art. 11, alin 6, Statutul Academiei Române);

– persoanelor care au fost condamnate definitiv pentru săvârșirea unei infracțiuni contra umanității, contra statului ori contra autorității, de serviciu sau în legătură cu serviciul, care împiedică înfăptuirea justiției, de fals ori a unor fapte de corupție sau a unei infracțiuni săvârșite cu intenție, care ar face-o incompatibilă cu ocuparea unui post de cercetător, cu excepția situației în care a intervenit reabilitare (Hotărârea de Guvern nr. 286 din 23 martie 2011, Anexa Regulament cadru, art. 3, alin. g).

Calitatea de cercetător asociat conferă dreptul și obligă pe deținător de a menționa în activitățile sale profesionale și științifice respectiva asociere.
Statutul de cercetător asociat se poate retrage, la propunerea directorului CSCBAS, de către Consiliului Științific, cu majoritate simplă, dacă se constată că persoana respectivă a încălcat normele de etică și deontologie profesională, a generat prejudicii de imagine sau de orice altă natură instituției.

Ioana-Corina MOGA

Dr. ing. Ioana Corina Moga este cercetător în domeniul ingineriei mediului și al dezvoltării durabile, cu o experiență de aproape două decenii în cercetare-dezvoltare, management de proiect și transfer tehnologic, atât în mediul academic, cât și în sectorul privat. Este absolventă a Universității Politehnica din București – Facultatea de Energetică, specializarea Inginerie economică, unde a finalizat studiile de licență ca șefă de promoție, urmate de un master în „Dezvoltarea durabilă a sistemelor energetice”, un doctorat și un post-doctorat de 3 ani în domeniul protecției mediului.

Activitatea sa profesională include experiență didactică universitară, precum și implicare constantă în proiecte de cercetare cu finanțare națională și internațională, în cadrul programelor naționale și internaționale. De-a lungul carierei, a participat la peste 40 de proiecte de cercetare, având roluri precum director de proiect (vezi ADER 21.1.1), responsabil de proiect, director tehnic, responsabil financiar sau cercetător.

Domeniile sale principale de expertiză vizează epurarea apelor uzate, valorificarea deșeurilor din agricultură și industrie, bioeconomie, tehnologii inovative pentru protecția mediului, precum și analize tehnico-economice și cost–beneficiu pentru investiții în infrastructuri de mediu. Rezultatele activității de cercetare sunt reflectate în numeroase articole științifice publicate în reviste naționale și internaționale, cărți de specialitate, precum și într-un număr semnificativ de brevete și cereri de brevet de invenție.

Ciprian-Dumitru MUSCĂ

Ciprian-Dumitru Muscă este inginer silvic, doctor în dendrometrie, expert în domeniul exploatării și administrării resurselor forestiere, președinte al Asociației Forestierilor din România (ASFOR) și director al Direcției Fondului Forestier Bisericesc Suceava.

Are o experiență profesională extinsă în domeniul silviculturii, acoperind atât activități tehnice, cât și funcții de conducere în structuri relevante pentru sectorul forestier. A ocupat poziții precum consilier în cadrul Ministerului Apelor și Pădurilor, inspector silvic și inginer în cadrul sistemului forestier, fiind implicat direct în administrarea și gestionarea fondului forestier.

Activitatea sa este orientată către managementul durabil al pădurilor, eficientizarea exploatării masei lemnoase și dezvoltarea sectorului forestier, fiind implicat în elaborarea și implementarea unor proiecte naționale și europene (ORIZONT 2020 și ORIZONT EUROPA) dedicate inovării și sustenabilității în domeniu.

În plan instituțional, are un rol activ în structuri profesionale și de reprezentare, fiind membru în Consiliul de Administrație al European Organisation of Sawmill Industry (EOS) și în Consiliul Director al PEFC România, contribuind la promovarea standardelor de certificare forestieră și a bunelor practici în industrie.

Este autor și coautor al unor lucrări de specialitate în domeniul exploatării și prelucrării lemnului, precum și al unor ghiduri tehnice și lucrări dedicate sectorului forestier, contribuind la diseminarea cunoștințelor și la profesionalizarea domeniului.

Prin activitatea sa, susține dezvoltarea unui sector forestier modern, competitiv și responsabil, bazat pe principii de durabilitate și eficiență economică.

Doru PANAITESCU

Doru Panaitescu este economist, cu master în Marketing la Academia de Studii Economice din București, consultant independent specializat în marketing digital.

Este fotograf de natură, specializat în fotografia de amfibieni, reptile, păsări și mamifere, având un portofoliu care cuprinde peste 800 de specii de vertebrate europene fotografiate în sălbăticie.

Este administrator al comunităților „Fauna României – Conservare prin Educație” (36.000 membri) și „Fauna Europei” (4.000 membri), platforme dedicate promovării cunoașterii și conservării biodiversității.

Este autor a mai multor volume dedicate faunei și mediului natural, între care „Păsări din lunca și Delta Dunării”, „Manifest pentru Dunăre”, „Liziera de Lac” și „Peșteri din România – un tezaur care merită 2D/3D”.

Desfășoară o activitate susținută în domeniul educației, în calitate de trainer și lector, organizând workshopuri tematice pentru adulți și copii privind biodiversitatea, fotografia de natură și cunoașterea speciilor (inclusiv workshopuri de fotografie de reptile și amfibieni, workshopuri gratuite pentru persoane cu fobie de reptile, precum și activități dedicate biodiversității Munților Carpați, luncii și Deltei Dunării sau bazinului mediteraneean).

Este organizator de tabere gratuite de biodiversitate încă din anul 2014.

Este autor a numeroase articole, materiale și rubrici în mass-media, pe teme de faună și biodiversitate, fiind prezent în publicații și posturi precum HotNews, Radio Guerrilla, Radio România Actualități sau Radio Tanănana.

În prezent, este cercetător asociat la Centrul de Studii și Cercetări de Biodiversitate Agrosilvică „Acad. David Davidescu” al Academiei Române.

Ana-Maria GAVRILIDIS

Expert în GIS (Sistem Informatic Geografic), biolog și ecolog în același timp, Ana-Maria lucrează de aproximativ un deceniu în sectorul privat în domeniul proiectării în silvicultură aplicând tehnici satelitare. Este Doctor în Geografie din 2020, cu lucrarea ”Reziliența pășunilor la schimbările în peisaj”. De asemenea, a obținut titlul de Master în Evaluarea Integrată a Stării Mediului și licența în Ecologie la Universitatea din București. A participat la multiple conferințe internaționale, școli de vară și schimburi de experiență la universități de prestigiu din Europa, obținând granturi naționale și internaționale. Totodată, este înscrisă în lista elaboratorilor studiilor de mediu ca expert principal – studii de evaluare adecvată și rapoarte de mediu pentru domeniul silvicultură.

Alexandru Sabin BĂDĂRĂU

Alexandru Sabin Bădărău este expert în biodiversitate, conferențiar universitar, doctor în geografie, cadru didactic și cercetător în cadrul Facultății de Știința și Ingineria Mediului a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, specializat în biogeografie și conservarea naturii.

Activitatea sa științifică este centrată pe studiul biodiversității și al ecosistemelor, cu o orientare clară spre conservarea habitatelor și managementul ariilor protejate. Predă discipline precum biogeografia și conservarea biodiversității și are o experiență îndelungată în activitatea didactică și de teren, contribuind la formarea studenților în domeniul mediului.

De formație biogeograf și ecolog, desfășoară cercetări asupra structurii și funcționării ecosistemelor, cu un interes deosebit pentru pajiștile cu arbori (în special cele cu stejar) și pentru valorile lor ecologice și bioculturale. Studiile sale vizează atât compoziția speciilor, cât și relațiile complexe dintre utilizarea tradițională a terenurilor și conservarea biodiversității, inclusiv în contextul peisajelor din diferite regiuni biogeografice.

Este implicat activ în proiecte de conservare a naturii și în evaluarea habitatelor, participând ca expert în cadrul unor programe dedicate siturilor Natura 2000 și contribuind la fundamentarea, elaborarea și extinderea unor arii protejate din România. A participat la numeroase proiecte privind monitorizarea biodiversității și protecția habitatelor, precum și la elaborarea documentațiilor pentru situri naturale cu înaltă valoare de protecție și conservare.

Rezultatele activității sale sunt reflectate în lucrări științifice dedicate studiului florei, vegetației și conservării biodiversității, precum și în contribuții aplicate în domeniul managementului ecosistemelor.

Prin activitatea sa științifică și aplicată, contribuie la promovarea unui model de gestionare durabilă a peisajelor și la integrarea valorilor naturale și culturale în strategiile de conservare a biodiversității.

Lavinia BURTAN

Lavinia Burtan este doctor în agronomie, cercetător științific gradul I în cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului – ICPA București, Departamentul de Cercetare în Științele Solului, Agrochimie și Protecția Mediului.

Activitatea sa profesională îmbină componenta de cercetare cu cea didactică, ocupând funcția de lector asociat în cadrul Universității „Valahia” din Târgoviște, Facultatea de Științe și Inginerie, Alexandria.

Lavinia BURTAN este președinte al Filialei Naționale Române, afiliată Centrului Internațional Științific pentru Îngrășăminte (CIEC), membru al Societății Naționale Române pentru Știința Solului (SNRSS), al Uniunii Internaționale a Științelor Solului (IUSS), al CIEC, al ESSC – Societatea Europeană pentru Conservarea Solului și al ISTRO – International Tillage Research Organization, Auburn, AL, USA.

Cercetător cu experiență în aplicarea tehnologiilor agricole conservative în diferite zone din țară, oferă recomandări pe baza rezultatelor experimentale în vederea stabilirii eficienței economice a aplicării amendamentelor și îngrășămintelor, urmăririi bilanțului elementelor nutritive și a materiei organice din sol, în vederea stabilirii dozelor optime de îngrășăminte și amendamente, pe baza rezultatelor experimentale și a principalilor indici de caracterizare agrochimică, în funcție de specificul microzonei pedoclimatice, categoria de folosință sau planta cultivată.

Rezultatele activității sale de cercetare sunt reflectate în 6 cărți publicate la edituri naționale recunoscute CNCSIS, 96 de articole (25 în reviste cotate ISI și ISI Proceedings, 51 în reviste cotate BDI și 20 în alte periodice). Este coordonator a 7 proiecte de cercetare în domeniu și a participat, în calitate de membru, la peste 30 de proiecte de cercetare naționale și internaționale.

Maria DUCA

Maria Duca este profesor universitar, doctor habilitat în științe biologice, personalitate marcantă a mediului academic din Republica Moldova, cu o activitate științifică recunoscută în domeniul fiziologiei și biochimiei plantelor.

Activitatea sa profesională îmbină cercetarea științifică cu cea didactică, fiind profesor universitar și conducător de doctorat, cu o contribuție semnificativă la formarea de specialiști și la dezvoltarea cercetării biologice în Republica Moldova.

Cercetător cu experiență în studiul proceselor fiziologice și biochimice ale plantelor, a desfășurat o activitate științifică de referință în domenii precum fiziologia stresului la plante, reglarea proceselor metabolice și mecanismele de adaptare la condiții de mediu nefavorabile. Prin cercetările sale a contribuit la dezvoltarea unor direcții moderne de investigare a răspunsului plantelor la factori de stres abiotic.

Rezultatele activității sale sunt reflectate într-o operă științifică amplă, concretizată în numeroase lucrări de specialitate, monografii și articole publicate în reviste naționale și internaționale.

A avut un rol important în organizarea și coordonarea activității științifice, fiind implicată în structuri academice și în dezvoltarea cooperării științifice internaționale. Este parte a mediului academic din Republica Moldova și colaborează în cadrul comunității științifice coordonate de Academia de Științe a Moldovei, fiind totodată soția academicianului Gheorghe Duca, fost președinte al acestei instituții.

Petre GÂȘTESCU

Petre Gâștescu este profesor universitar, doctor docent în geografie, cercetător științific gradul I în cadrul Institutului de Geografie al Academiei Române, personalitate de referință a geografiei românești și unul dintre cei mai renumiți limnologi la nivel internațional.

Cercetător cu experiență în studiul sistemelor acvatice, a desfășurat o activitate științifică de excepție în domenii precum limnologia, hidrogeografia și geografia mediului, cu accent pe Delta Dunării și zonele umede. Este considerat fondatorul școlii românești de limnologie și președinte al Asociației Române de Limnogeografie, contribuind decisiv la dezvoltarea și consolidarea acestui domeniu la nivel național și internațional.

Este autorul reprezentării cartografice moderne a Deltei Dunării, contribuind decisiv la definirea structurii și dinamicii acestui spațiu complex, așa cum este cunoscut în prezent.

Rezultatele activității sale sunt reflectate într-o operă științifică amplă, concretizată în numeroase lucrări de specialitate, studii și contribuții la volume de sinteză dedicate lacurilor din România și Deltei Dunării.

A avut un rol important în organizarea și coordonarea activității științifice, fiind membru al Comisiei Monumentelor Naturii a Academiei Române și implicat în inițiative privind protecția mediului și conservarea patrimoniului natural.

Jonel SUBIĆ

Jonel Subić este profesor universitar, doctor în științe economice, cercetător științific gradul I și director al Institutului de Economie Agrară din Belgrad, Serbia, specialist în domeniul economiei agrare și dezvoltării rurale.

Cercetător cu experiență în domeniul economiei agrare, și-a desfășurat activitatea științifică în arii precum eficiența economică a investițiilor în agricultură, planificarea strategică, managementul proiectelor și utilizarea tehnologiilor moderne în agricultură. A contribuit la fundamentarea unor modele și metodologii pentru evaluarea investițiilor și elaborarea planurilor de afaceri în sectorul agroalimentar, fiind implicat activ în transferul rezultatelor cercetării către mediul economic.

Rezultatele activității sale sunt reflectate într-o operă științifică amplă, concretizată în peste 350 de lucrări științifice (inclusiv monografii și articole indexate ISI/Web of Science), cu un impact semnificativ în literatura de specialitate națională și internațională.

A avut un rol important în organizarea și coordonarea activității științifice, fiind director al Institutului de Economie Agrară din Belgrad și implicat în numeroase proiecte de cercetare naționale și internaționale, în calitate de coordonator, manager sau membru al echipelor de cercetare. Este membru al unor organizații științifice și profesionale, precum Asociația Internațională RebResNet, Asociația Economiștilor Agrari din Balcani și Comitetul pentru Sat al Academiei Sârbe de Științe și Arte.

A contribuit la dezvoltarea cooperării științifice internaționale, în special cu instituții din Uniunea Europeană, China și Federația Rusă, consolidând relațiile de cercetare în domeniul agriculturii și economiei rurale.

Cetățean al Serbiei, cu rădăcini românești, reprezintă un promotor al cooperării științifice regionale și al dialogului academic în spațiul balcanic.

Nicolai CRĂCIUN

Cadru didactiv universitar și cercetător de referință în domeniul biodiversității acvatice, Nicolai Crăciun este unul dintre cei mai importanți ihtiologi români, recunoscut pentru contribuțiile sale în etologia peștilor, ecologia apelor interioare și conservarea speciilor strict protejate.

Șef de promoție al Liceului Silvic Câmpulung Moldovenesc, și-a construit parcursul academic la Facultatea de Biologie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și la Universitatea din București, unde activează de peste trei decenii. Este doctor în zoologie–zoogeografie, format sub îndrumarea academicianului Petru M. Bănărescu, una dintre cele mai prestigioase personalități ale ihtiologiei europene.

Un capitol esențial al activității sale științifice îl reprezintă conservarea aspretelui (Romanichthys valsanicola), una dintre cele mai rare și mai vechi specii de pești din fauna Europei, endemică bazinului Vâlsanului. Prof. dr. Nicolai Crăciun este inițiatorul și coordonatorul proiectului științific de salvare a aspretelui, proiect care a stat la baza includerii speciei pe Lista Roșie și a fundamentării măsurilor moderne de protecție și management al habitatului său natural. Prin cercetări de etologie, ecologie și monitorizare prin telemetrie, a contribuit decisiv la menținerea speciei în stare sălbatică.

Acum două decenii, la Plutonița (Doroteia), județul Suceava, a inițiat un proiect unic în România – „Mica Arcă a lui Noe”, o stație experimentală de cercetare și reconstrucție ecologică. Acest demers inovator vizează ameliorarea și adaptarea unor specii acvatice în condiții neconvenționale, inclusiv experimente îndrăznețe de aclimatizare și studiu al sturionilor în ape de munte, în sisteme controlate, cu scopul dezvoltării unor soluții viabile pentru conservare ex situ și repopulare.

De asemenea, profesorul Nicolai Crăciun este un susținător ferm și un militant activ pentru repopularea apelor de munte cu lostrița (Hucho hucho), specie emblematică a râurilor carpatine, grav afectată de fragmentarea habitatelor și presiunea antropică. Prin studii de fezabilitate, cercetări ecologice și advocacy științific, promovează revenirea lostriței ca indicator al sănătății ecosistemelor montane.

Prin îmbinarea cercetării fundamentale cu acțiunea directă în teren, prin proiecte curajoase și viziune pe termen lung, prof. univ. dr. Nicolai Crăciun rămâne o personalitate emblematică a ihtiologiei românești, dedicată salvării speciilor rare și reconstrucției biodiversității acvatice.

Nicu PÂRLOG

Nicolae Pârlog este expert în faună cinegetică, specialist în studiul păsărilor de pradă, cu o activitate dedicată cercetării, conservării și managementului speciilor de interes cinegetic și al ecosistemelor asociate.

Interesele sale științifice sunt concentrate asupra biologiei, ecologiei și conservării răpitoarelor, cu preocupări pentru monitorizarea populațiilor, protecția habitatelor și rolul acestor specii în menținerea echilibrului ecosistemelor naturale.

Este implicat în activități de cercetare aplicată și conservare, contribuind la inițiative dedicate protecției păsărilor de pradă și gestionării durabile a faunei sălbatice. Prin activitatea sa, susține importanța conservării biodiversității și a speciilor de interes cinegetic în contextul schimbărilor de mediu.

Deține funcția de secretar general al Asociației „Accipiter”, organizație dedicată studiului și protecției păsărilor de pradă, fiind implicat activ în proiecte și acțiuni de specialitate în acest domeniu.
Prin activitatea sa contribuie la promovarea unei abordări responsabile și științifice în gestionarea faunei și la creșterea gradului de conștientizare privind rolul speciilor de pradă în ecosisteme.

Adela Sorinela SAFTA

Dr. Adela Sorinela Safta este cercetător în domeniul economiei, cu o formație interdisciplinară care reunește ingineria economică, managementul agricol, dreptul, fiscalitatea și politicile de dezvoltare durabilă. Este doctor în economie al Academiei de Studii Economice din București, licențiată în inginerie economică la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București și licențiată în drept, pregătire completată prin studii postuniversitare privind strategiile de dezvoltare durabilă, precum și prin programe de specializare în managementul proiectelor, formare profesională, digitalizare și proprietate intelectuală.

Parcursul său profesional cuprinde peste două decenii de activitate în administrația publică centrală, îndeosebi în cadrul Ministerului Finanțelor și al Agenției Naționale de Administrare Fiscală, unde a contribuit la elaborarea și aplicarea legislației fiscale, la fundamentarea unor acte normative și la analiza raporturilor dintre politicile publice, mecanismele economice și cadrul juridic. Această experiență instituțională conferă cercetărilor sale o componentă aplicată, orientată către înțelegerea modului în care reglementarea, finanțarea publică și instrumentele fiscale influențează agricultura, administrarea resurselor naturale și performanța de mediu.

Activitatea științifică este construită la intersecția dintre economia agrară, politicile de mediu și drept, cu cercetări dedicate sistemelor agricole și adaptării acestora la schimbările climatice, calității solului, utilizării îngrășămintelor, protecției apelor împotriva poluării cu nitrați, reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, stocării carbonului în sol și în fondul forestier, precum și relației dintre Politica Agricolă Comună și conservarea resurselor genetice vegetale. O componentă distinctă a preocupărilor sale privește pajiștile permanente, biodiversitatea agricolă, performanța ecologică a agriculturii și fundamentarea juridico-economică a unor practici de producție compatibile cu protejarea patrimoniului natural.

Dr. Adela Sorinela Safta este autoarea volumului ”Asocierea în participațiune. Regimul juridic, contabil și fiscal” și a unui portofoliu amplu de studii și articole publicate în reviste academice, economice și juridice din România și din străinătate, unele dintre acestea fiind indexate în baze de date internaționale, inclusiv Web of Science. A prezentat lucrări la conferințe științifice internaționale consacrate economiei agroalimentare, agronomiei, managementului, schimbărilor climatice și științelor mediului, iar implicarea sa în inițiativa europeană BioEAST completează profilul unui cercetător preocupat de integrarea cunoașterii economice, juridice și ecologice în arhitectura politicilor destinate agriculturii și biodiversității.

Claudiu-Cosmin ROGOJAN

Claudiu-Cosmin ROGOJAN este specialist în arii protejate și ecolog de profesie, activează ca biolog în cadrul Parcului Național Călimani. Deține titlul de doctor în Silvicultură, obținut cu teza „Fenologia și dinamica creșterii la specii de arbuști din zona subalpină a Munților Călimani”, lucrare ce reflectă interesul său profund pentru ecologia vegetației montane și impactul factorilor de mediu asupra ecosistemelor sensibile.

Activitatea sa profesională îmbină rigurozitatea cercetării științifice cu aplicațiile tehnologice moderne și munca directă de teren. În calitatea sa de biolog, coordonează și participă la programe de monitorizare a speciilor de interes național și comunitar și de conservare a habitatelor prioritare, utilizând tehnologii non-invazive de monitorizare, de la rețele de fotocapcane și înregistrări autonome bioacustice pentru faună, până la analiza spațială și cartografierea GIS a habitatelor vulnerabile.

Totodată, prin acțiuni directe de conservare pe teren și o susținută documentare fotografică a biodiversității, contribuie activ la protejarea patrimoniului natural și la managementul durabil al ariilor protejate.

Lavinia UDREA

Lavinia Udrea este doctor în zootehnie și conferențiar universitar la Universitatea „Valahia” din Târgoviște, Facultatea de Ingineria Mediului și Știința Alimentelor, Departamentul Ingineria Mediului.

Activitatea sa profesională îmbină componenta didactică cu cea de cercetare. Desfășoară activități de predare (cursuri, seminarii și aplicații practice) la discipline din aria curriculară specifică domeniului, coordonează și îndrumă studenți și masteranzi în activități de cercetare și documentare științifică, cu accent pe sustenabilitatea producției animaliere și integrarea acesteia în strategii de dezvoltare durabilă. Contribuie la formarea specialiștilor în domeniile Ingineria Mediului, Agricultură și Montanologie.

În perioada 2005–prezent, este auditor intern pentru Sisteme de Management al Calității în Educație, în cadrul Universității „Valahia” din Târgoviște.

Este membru al Centrului de Cercetare și Expertiză pentru Resursele Naturale și de Mediu al Universității „Valahia” din Târgoviște și membru al comitetului de redacție al revistei Annals of Valahia University of Târgoviște – Agriculture.

De asemenea, este expert evaluator pentru programe de formare continuă la nivelul județului Dâmbovița și specialist autorizat pentru examinarea participanților la programele de formare profesională, în cadrul Comisiei de Autorizare a Furnizorilor de Formare Profesională a Adulților din Județul Dâmbovița.

Începând cu 1 ianuarie 2022, este cercetător asociat la Centrul de Studii și Cercetări de Biodiversitate Agrosilvică „Acad. David Davidescu”, participând, în calitate de expert în proiectele ADER 21.1.1 și ADER 22.1.2.

Rezultatele activității sale de cercetare sunt reflectate în numeroase articole științifice publicate în reviste de specialitate naționale și internaționale.

Matilda CIUCĂ

Matilda Ciucă este doctor în agronomie, cercetător științific gradul I în cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea, Laboratorul de Fenotipare și Genotipare, Colectiv Genetică Moleculară.

Activitatea sa profesională este dedicată cercetării în domeniul geneticii moleculare a plantelor, cu accent pe utilizarea markerilor moleculari și a tehnicilor moderne de biologie moleculară în sprijinul programelor de ameliorare a culturilor agricole.

Cercetător cu experiență în aplicarea tehnicilor de analiză moleculară (izolare și purificare ADN, PCR, markeri moleculari, tehnologii moderne de genotipare), contribuie la studii privind diversitatea genetică, identificarea genelor de rezistență la boli și stres abiotic, precum și la dezvoltarea unor metode eficiente de selecție asistată de markeri pentru specii de interes agricol, precum grâul, orzul sau floarea-soarelui.

Rezultatele activității sale de cercetare sunt reflectate în numeroase lucrări științifice publicate în reviste de specialitate (ISI și BDI), precum și în participarea la conferințe internaționale. Este membru în proiecte de cercetare naționale și internaționale, având rol de director sau responsabil în mai multe dintre acestea, în domenii precum ameliorarea genetică a plantelor și adaptarea culturilor la condițiile de mediu.

A contribuit la dezvoltarea de noi creații biologice, fiind colaborator la soiul de orz de toamnă „Lucian”, și a fost implicată în organizarea de manifestări științifice internaționale. Activitatea sa a fost recunoscută prin premii acordate de Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și CNCSIS.

Este membră a unor organizații științifice internaționale, precum EWAC, Eucarpia și FESPB, și este implicată în formarea tinerilor cercetători.

Ciprian SAMOILĂ

Dr. Ciprian Samoilă este cercetător în biologie, specializat în ecologie spațială și utilizarea sistemelor informaționale geografice în cercetarea și managementul biodiversității, Ciprian Samoilă și-a construit parcursul profesional la întâlnirea dintre observația biologică de teren, modelarea ecologică și administrarea datelor geospațiale. A obținut titlul de doctor în biologie la Universitatea „Ovidius” din Constanța, cu teza „Managementul biodiversității folosind tehnici GIS”, susținută în anul 2014.

Activitatea sa cuprinde aproape două decenii de cercetare, inventariere, cartare și evaluare a stării de conservare a speciilor și habitatelor, desfășurate în numeroase parcuri naționale, parcuri naturale și situri Natura 2000 din România. A participat la programele naționale de monitorizare și raportare derulate în temeiul Directivei Habitate și al Directivei Păsări, cu o competență distinctă în studiul amfibienilor și reptilelor de interes comunitar, elaborarea protocoalelor de monitorizare, identificarea presiunilor antropice și fundamentarea măsurilor de conservare.

În prezent, activează ca expert biolog în cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare „Delta Dunării”, unde contribuie la monitorizarea stării de conservare a speciilor și habitatelor acvatice de interes comunitar, precum și ca cercetător în biologie în proiecte dedicate consolidării rețelei Natura 2000, identificării zonelor cu potențial pentru protecție strictă și evaluării impactului unor amenajări hidroenergetice asupra mediului.

Competențele sale acoperă analiza spațială avansată, modelarea distribuției potențiale a speciilor și habitatelor prin Maxent și alte instrumente de modelare ecologică, gestionarea bazelor de date geospațiale și utilizarea unor platforme precum ArcGIS Pro, QGIS, ArcGIS Online, GeoServer, PostgreSQL și PostGIS. Această infrastructură metodologică îi permite să transforme datele culese în teren în hărți de distribuție, modele de favorabilitate a habitatelor și instrumente aplicabile managementului ariilor naturale protejate.

Activitatea științifică este susținută de articole publicate în reviste internaționale precum Scientific Reports, Ambio, ZooKeys, Organisms Diversity & Evolution și Journal of Coastal Conservation, de contribuții la ghidurile naționale de monitorizare a amfibienilor și reptilelor, precum și de capitole dedicate arhitecturii bazelor de date GIS și biodiversității zonelor umede ale Deltei Dunării.

În cadrul CSCBAS, experiența sa poate consolida direcțiile de cercetare privind cartarea biodiversității, monitorizarea speciilor și habitatelor, modelarea ecologică, evaluarea conectivității peisajelor și dezvoltarea unei infrastructuri geospațiale capabile să susțină decizii de conservare întemeiate pe date biologice verificabile.

George Florea TOBĂ

George Florea Tobă, doctor în medicină veterinară, este cercetător ştiinţific gradul I şi lucreazăa lucrat la C.S.C.B.A.S. „Acad. David Davidescu” din anul 2008 până în septembrie 2021, având o activitate profesională de peste 40 de ani. În perioada septembrie 2016 – mai 2021 a fost director interimar al acestei instituţii.

A condus şi coordonat mai multe teme de cercetare, ultima: „Cercetări eco-economice privind conservarea biodiversității resurselor genetice animale în contextul siguranței alimentare”.

A fost membru în peste 10 proiecte de cercetare ştiinţifică şi granturi ale Academiei Române, are atestat, Seria A. Nr.03155, în temeiul art.8, lit.d din Legea pentru organizarea şi exercitarea profesiei de medic veterinar nr. 160 din 30 iulie 1998;

A publicat 17 – cărți din care: două monografii, tratate; manuale universitare, 83 de lucrări ştiinţifice publicate, inclusiv indexate ISI.

Emil DINGA

emil_dinga

Emil Dinga este cercetător științific gradul 1 în cadrul Centrului de Cercetări Financiare și Monetare „Victor Slăvescu”. Este economist, doctor în economie, conducător de doctorat, cu expertiză în macroeconomie, epistemologie economică și modelare economică. A publicat 11 cărți originale (una în limba engleză, în Germania), trei traduceri (din engleză și din franceză), 86 de articole de specialitate. A participat la elaborarea a 56 de proiecte de cercetare științifică, dintre care la 26 a fost director de proiect. Este certificat manager de proiect și formator de formatori. Conduce Seminarul de Logică și Metodologie a Cunoașterii Economice „Nicholas Georgescu-Roegen”, din cadrul Academiei Române, destinat doctoranzilor și tinerilor cercetători. Este membru al Comisiei prezidențiale pentru proiectul de țară. Are experiență în administrație publică (director general în Ministerul Finanțelor Publice – 1998-2000, ministru al integrării europene – 2004-2005) și învățământ (profesor universitar pe economie teoretică și economie europeană).

Romulus GRUIA

Romulus Gruia este coordonator al Punctului de lucru/Universitatea ”Transilvania” Brașov al CSCBAS/Academia Română, cercetător asociat al CE-MONT/INCE, membru corespondent al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, vice-președinte al Comisiei de Montanologie a Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”.
Este profesor universitar, conducător de doctorat și decan fondator al Facultății de Alimentație și Turism de la Universitatea ”Transilvania” Brașov. Este directorul publicației Journal of EcoAgriTourism și președintele Conferinței internaționale BIOATLAS. A finalizat 17 proiecte de cercetare, din care 3 internaționale, are 14 brevete de invenție aplicate sau în curs de omologare, a publicat 22 de cărți ca monografii sau manuale universitare și 35 de broșuri, îndrumare sau suport de studiu, precum și 266 de lucrări științifice, din care 25 în publicații cotate ISI, cu peste 600 de citări. Este promotor al unor concepte și teorii proprii. E-mail: ecotec@unitbv.ro.

Adrian IONAȘCU

Adrian Ionașcu a lucrat în 30 de granturi și contracte de cercetare derulate în ultimii 25 de ani în calitate de membru în echipa de cercetare, expert sau manager de proiect și a participat la realizarea a 37 studii de evaluare de mediu. A realizat în anii 2004-2005 primul studiu de telemetrie din România pe specii de pești de talie mică, pe baza unei burse pentru tineri cercetători UNESCO-MAB. A fost expert sturioni și expert ihtiolog în proiectul ”Monitorizarea impactului asupra mediului a lucrărilor de îmbunătăţire a condiţiilor de navigaţie pe Dunăre între Călăraşi şi Brăila, km 375 şi km 175” (ROMOMED) prin care s-au capturat, marcat și urmărit prin telemetrie peste 300 de sturioni sălbatici în perioada 2011-2017.

Paula MUNTEANU

Paula Munteanu este doctor în economie, a obținut un master în contabilitate internațională, este absolventă a unor studii postuniversitare de drept și cursuri internaționale de specialitate în asigurări, reasigurări și project management, expert contabil, membră a CECCAR – Filiala București. Își desfășoară activitatea în mediul privat, în cadrul unei companii financiare multinaționale cu peste 147.000 de salariați, în peste 70 de țări. Are o expertiză contabilă, economică și tehnică bogată, mai mult de 20 de ani conducând departamente și proiecte dezvoltate la nivel internațional. Este autoare și coautoare a mai multor lucrări științifice, participând cu comunicări științifice la conferințe interne și externe.

Elena TOMA

Elena Toma este licenţiată în istorie-geografie și drept, deține titlul de doctor în Ştiinţele vieţii şi ale Pământului. Decan al Facultății de Științe Sociale, Umaniste și ale Naturii din cadrul Universității Hyperion. Predă Geografia Populaţiei, Geografie umană şi economică a României, Demografie, Patrimoniu turistic, Geografie regională, Geografie regionala a Romaniei, Organizarea spatiului geografic, Geografia satului românesc. De asemenea, susține cursuri în cadrul programului de master Managementul mediului și dezvoltare durabilă din cadrul Universitatii Hyperion: Impactul activității turistice asupra calității mediului, Impactul calității mediului asupra stării de sănătate, Mediul și ariile protejate, Impactul fenomenelor climatice asupra mediului, Impactul evoluțiilor demografice asupra organizării și calității mediului. Este, de asemenea, vicepreședinte în Asociația Geografilor Umaniști din România, membră în Consiliul Facultății Științe Sociale, Umaniste și ale Naturii, Universitatea Hyperion, face parte din comitetul de redacție al Analelor Universității Hyperion, seria Geografie, membru în Comitetul Științific al Conferinței Internaționale ”Geography, Environment and GIS” for students and young researchers, Târgoviște. Evaluator național în domeniul Geografie, Agenția de Credite și Burse de Studii, Ministerul Educației Naționale.

Mădălina-Teodora ANDREI

Mădălina-Teodora Andrei este geograf, magister în “Modelarea sistemelor rurale şi urbane”, doctor în geografie economică cu teza “Valea Dunării între Giurgiu şi Brăila – studiu de geografie umană şi economică”. Din anul 1998, este cadru didactic în învăţământul superior. Activează în funcţia de consilier superior (2017-2019): Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate – Seviciul Proiecte şi Programme, Direcţia Managementul ariilor naturale Protejate, 2019-actual: Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, Direcţia Conservarea Naturii, Biodiversitate). Este organizator de şcoli de vară, membru/membru fondator în clustere (Bio Danubius, Bio Concept Valea Prahovei, Danube Engineering Hub, Touristic Danube). Este persoană de contact pentru “European Cluster Cooperation Platform (ECCP )” şi “Cross Border Cooperation – European Commission (CBC-EU)”. Mădălina-Teodora Andrei este membru în organizaţii profesionale internaţionale (International Geography Union, World Scientific and Engineering Academy and Society, Mountain Research Initiative) şi naţionale.

Nicolae BULZ

Nicolae Bulz este profesor universitar (2005), doctor inginer militar (1996) în specialitatea Sisteme Automate/Interfaţa om-maşină/Sisteme decizionale operative.
– A fondat ‘Interdisciplinary Laboratory, 2000’ şi Consorţiul Internaţional ‘Generosity-Creativity-Solidarity’ (2004) [25 parteneri (inclusiv din CSCBAS), din 10 ţări].
– Este dedicat cercetării ştiinţifice inter/trans/co-disciplinare; Tematica: Modelarea Interactivă a Sistemelor Societale; Societatea Cunoaşterii/Societatea Conştiinţei; Dualismul Natural/Artificial; Entitaţi (non-)sistemice, subtile, (a)simetrice; Reţea de reţele; Lumea reală/e-Lumea; Cibernetica produselor noi; Cibernetica acţiunilor operative; Spiritualitate-Biodiversitate; Viaţa şi Inteligenţa Artificială; Procese Cognitive – Qualia/Paradoxuri/Limitari; Geo-Eco-Bioeconomia; ‘Smart Energy – Smart Food Problems’; ‘Science/Culture/Religion///Society – Learn to Live and to Progress Together’.
– A publicat 10 cărţi [trei în edituri de limbă engleză]; peste 100 de studii în publicaţii internaţionale/peste 70 prezentate la manifestări ştiinţifice internaţionale (1993-2019).
– Dintre acestea, împreuna cu specialişti din Centrul de Studii şi Cercetări de Biodiversitate Agrosilvică „Acad. David Davidescu”, a publicat şi prezentat lucrări/activităţi precum: * Biodiversity ‘And’ Systemic Knowledge Engineering – Theory, Logic and Praxis – An Interdisciplinary Way Toward Knowledge Society/Integrated Project for the Exergy and Sustainable Development of the Agro-Biodiversity Through an Interactive Modeling – Analysis Regarding the Synergy between Rural Ecoeconomy and Bioethics Based Upon Smart Growth, Eco-Innovation and Large Scale Systems – în volumul RECENT RESEARCH IN ENERGY, ENVIRONMENT, DEVICES, SYSTEMS, COMMUNICATIONS, COMPUTERS, WSEAS Press, Venice, Italy, March 10, 2011, pp. 96-102; https://ssrn.com/abstract=2383685 [533 views.

Ştefan MANTEA

Ştefan Mantea este doctor în medicină veterinară, CŞ I, cu o experienţă de peste 35 de ani de experienţă şi expertiză superioară în cercetarea ştiinţifică în domeniul biotehnologiilor de reproducţie (însămânţări artificiale, dirijarea ciclului sexual, embrio-transfer, fecundare in vitro).
A publicat 66 lucrări ştiinţifice, contribuind la îmbunătățirea tehnologiei și organizării I.A. la porcine, diluanți și metode de conservare, dirijarea funcției de reproducție, îmbunătățirea biotehnicii transferului de embrioni, calitatea și conservarea embrionilor la suine, fecundarea “in vitro”; 9 tratate și cărți (7 colaborare, 3 singur autor); A avut 23 comunicări științifice la manifestări științifice naționale și internaționale.
– 12 tehnologii și secvențe tehnologice acceptate pentru valorificare de Ministerul Agriculturii;
– Organizarea sistemului de I.A. la scroafe în complexele industriale (1976-1980);
– Programe de relansare a producției de carne de porc pentru Ministerul Agriculturii.
– Consultanță în domeniul creșterii porcinelor; proiecte tehnologice pentru ferme de diferite dimensiuni;
– Programe de dirijare a reproducției la scroafe (sincronizarea căldurilor şi a fătărilor, fătări sezoniere etc); transfer de embrionişsi programe MOET;
– Strategii privind dezvoltarea durabilă a agriculturii;
– Strategii de consultanță agricolă; managementul activității de consultanță.
Brevete : Medii de diluţie (Periş – 2) pentru mărirea intervalului de conservare a materialului seminal de vier. Nr. C – 338 / 26. 03. 1999. Director de proiect : Program Biotech, Subcontract 2; Contract nr. 80/ 19.10.2001 – proiectul: “Aplicarea transferului de embrioni pentru obtinerea nucleelor de porcine cu potential genetic superior “ – Romsuintest Periş;
Leadership : 1989 – 1991: Şef de Laborator Reproducţie – Romsuintest Periş SA; 1991 – 1998: Director ştiintific – Romsuintest Periş SA; 1998 – 2000: Director general – Romsuintest Periş SA;2005 – 2009: Director Direcţia Asistenţă tehnică – ANCA; 2009 – 2010: Director general ANCA.
Comisii şi Asociaţii: 1995 -2000: Vicepreşedinte al Asociației Române de Embriotransfer;1999-2002: Președinte al Asociației Crescătorilor de Porci din România; 1995-2000: Membru în Consiliul Consultativ de pe lângă Ministerul Agriculturii; 2004: Membru în Comisia de Medicină Veterinară a Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare, (O.M.E.C. nr.5555/15.12.2004); 2007: Membru în Comisia Națională de Soluționare a Contestațiilor privind Acordarea Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (O.M.E.C. nr. 1336 /18.06.2007).
Activitate didactică :1998 – 2000: Conferențiar universitar, titular la disciplina “Reproducţia și patologia reproducției” la Facultatea de Medicină Veterinară a Universității Spiru Haret.Profesor asociat la disciplina “Tehnologia producerii cărnii” la Universitatea Bioterra. 2008 – 2010: Organizarea de cursuri de calificare, specializare și perfecționare în domenii agricole și conexe. Cursuri de Management al exploatatiilor agricole și Managementul formelor asociative în agricultură.Cursuri de Management al consultanței pentru personalul Agenției Naționale de Consultanță Agricolă.