Păstarea furajelor prin însilozare are efecte benefice asupra calităţiilor lor prin faptul că nutreţul murat are o valoare nutritivă ridicată, este suculent şi are  un conţinut ridicat în vitamine, iar valoarea nutritivă se aproprie de cea a nutreţului verde.Totodată, prin însilozare pierderile sunt mici (5-10% din conţinutul furajului verde). La aceste calităţi se adaugă faptul că însilozarea  poate fi făcută pe timp nefavorabil şi nu este nevoie de muncă multă, acest lucru ducând la obţinerea unui  preţul de cost  pentru însilozare  redus. Atunci când canitatea de furaje verzi nu se poate  asigura la nivelul dorit, silozul  se poate administra ca înlocuitor al nutreţurilor verzi.

Mulţimea de furaje care se pot însiloza face ca acest sistem de păstrare a furajelor să asigure o valorificare superioară a multor resurse furajere secundare. Posibilitatea conservarii unui amestec de furaje prin însilozare determină sporirea valorii nutriţionale a unor resturi furajere, care nu se pot administra singure  în hrana animalelor.

În lume se întâlnesc frecvent trei moduri de însilozare: în buncăre pe verticală, în buncăre cu doi sau trei pereţi pe orizontală, sau în buncăre săpate în pământ. Fiecare dintre aceste tehnologii de însilozare are avantaje şi dezavantaje.

În ultima vreme  în SUA prinde tot mai mult teren metoda de însilozare în folie de plastic. Această metodă constă în introducerea nutreţului de însilozat într-un fel de sac de plastic (vezi poza).

Tehnologia însilozării prin introducerea nutreţului într-o folie de plastic constă în:

  • recoltarea cu ajutorul unor maşini a furajului ce se vrea să se însilozeze;
  • punerea furajului recoltat în maşini speciale pentru transport;
  • ataşarea la priza de putere a unui tractor a unui echipament special pentru însilozare prevăzut cu folie de plastic;
  • pe masură ce silozul este introdus în folie,  tractorul împreună cu agregatul se deplasează încet spre înainte.

Lungimea silozului rezultat este în medie de 500 m, iar cantitatea medie de nutret este de o tonă

Silozurile rezultate în funcţie de cantitatea recoltată se pot aranja paralel unele cu altele. Atunci când se doreşte să se ia o cantitate dintr-un siloz se taie folia atât cât este nevoie.

Această metodă de însilozare prezintă avantaje şi anume: nu necesită investiţii mari prin construirea de buncăre, preţ de piaţă destul de bun al foliei, nu necesită o pregătire specială a locului unde se depozitează silozul şi  se asigură o fermentaţie corespunzătoare  a silozului.

Singurul dezavantaj este faptul că după scoaterea silozului din folia de plastic, plasticul rămas nu se poate recicla.

Acest sistem de conservare a porumbului pentru siloz este un sistem care se poate aplica uşor şi în ţara noastră.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *