Numărul oamenilor care mor din cauza aerului poluat îl întrece pe cel al celor care decedează din cauza fumatului, arată un studiu al unor cercetători din Mainz.
Cercetătorii germani estimează că până la 8,8 milioane de decese la nivel mondial, pe an, pot fi atribuite poluării. Potrivit acestora, numai în Europa din această cauză sunt înregistrate anual peste 790.000 de decese suplimentare, un număr dublu comparativ cu estimările precedente care nu au luat în considerare corespunzător ratele suplimentare de boli cardiovasculare.
„Aceasta înseamnă că poluarea aerului provoacă mai multe decese pe an decât fumul de ţigară, pe care Organizaţia Mondială a Sănătăţii îl face responsabil pentru alte 7,2 milioane de morţi în 2015”, a afirmat profesorul Thomas Munzel, unul dintre autorii studiului de la Centrul Medical Universitar din Mainz, Germania, citat de Independent.
Potrivit acestuia, „fumatul este evitabil, dar poluarea aerului nu este”.
Particulele fine de funingine şi oxizii de azot (NOx) pompaţi de eşapamentele maşinilor, fabrici şi centrale electrice pot forma un cocktail dăunător care creşte în mod semnificativ ratele de infarct miocardic, accidente vasculare cerebrale şi atacuri severe de astm.
Autorităţile în domeniu încearcă să elimine maşinile diesel în oraşele mari, considerate generatorii majori de particule PM2.5 microscopice.
Particulele PM2.5 (particule fine în suspensie) sunt emise de vehicule prin ţevile de eşapament, de sobele în care se ard cărbuni, lemne şi alţi combustibili vegetali, de diferite instalaţii industriale, dar provin şi din surse naturale (erupţii vulcanice, incendii naturale etc.).
Aceste particule pot conţine metale grele sau alte substanţe chimice care se depun pe plămâni şi intră în fluxul sanguin.
Studiul, publicat în European Heart Journal în 12 martie, a folosit simulări computerizate ale intercaţiunii chimicalelor naturale cu cele produse de oameni, combinate cu informaţii noi despre densitatea populaţiei, factorii de risc pentru boli şi cauzele deceselor.
„Creşterea numărului de morţi premature, în Europa, cauzate de poluarea aerului, este explicată prin combinarea calităţii scăzute a aerului şi densitatea populaţiei, care conduce la expuneri care sunt printre cele mai ridicate din lume”, a afirmat profesorul Jos Lelieveld, co-autor de la Intitutul Max-Planck pentru Chimie din Mainz.
În România situaţia este dramatică
Numai în Marea Britanie poluarea aerului a provocat 64.000 de decese în 2015, incluzând 17.000 de cazuri fatale de boli de inimă şi arteriale. Mai mult de 29.000 de decese legate de aerul poluat au fost generate de cancer, diabet şi afecţiuni pulmonare cronice. De asemenea, speranţa de viaţă medie în Marea Britanie a scăzut cu 1,5 ani.
În Germania, în 2015 au fost înregistrate 124.000 de decese din cauza poluării aerului, în timp ce speranţa de viaţă a scăzut cu 2,4 ani. În aceeaşi perioadă analizată, în Italia au decedat 81.000 de oameni din aceeaşi cauză.
Situaţia cea mai dramatică se înregistrează în Europa de Est, autorii studiului afirmând că în România, Bulgaria, Croaţia şi Ucraina rata de mortalitate din cauza poluării aerului este de 200 la 100.000 de locuitori, pe an.
Spre comparaţie, la nivelul întregii Europe rata anuală este de 133 la 100.000 de oameni, iar media la nivelul UE este de 129 la 100.000.
Potrivit unui raport din octombrie 2018 al Agenţiei Europene de Mediu, poluarea cu particule PM2.5 a cauzat, în 2015, 25.000 de morţi premature în România.
Autorii prezentului studiu fac apel către Uniunea Europeană să adopte limite mai stricte pentru PM2.5 cerute de OMS, deoarece nivelurile actuale de poluare a aerului în Europa sunt duble faţă de nivelul de siguranţă stabilit de organizaţia de sănătate.