Creșterea de vite contribuie semnificativ la emisiile de carbon, agricultura animală reprezentând 14,5% din emisiile de gaze cu efect de seră din întreaga lume. Analizele științifice au descoperit că țările bogate trebuie să reducă substanțial consumul de carne și lactate pentru a face față urgenței climatice.
Douăzeci de companii producătoare de carne și lactate sunt responsabile pentru mai multe emisii de gaze cu efect de seră decât Germania, Marea Britanie sau Franța, iar acestea primesc susținere financiară în valoare de miliarde de dolari, potrivit unui nou raport întocmit de activiști de mediu.
Între 2015 și 2020, companiile producătoare de carne și lactate de pe glob au primit peste 478 de miliarde de dolari sub formă de susținere financiară de la 2.500 de firme de investiții, bănci și fonduri de pensii, cea mai mare parte dintre acestea fiind situate în America de Nord și Europa, potrivit Meat Atlas, un raport întocmit de organizația de mediu Friends of the Earth și fundația politică europeană Heinrich Böll Stiftung.

Cei mai mari producători de carne și lactate

Având în vedere acest nivel extraordinar de susținere financiară, raportul estimează că producerea de carne ar putea crește cu 40 milioane de tone până în 2029, astfel ajungând la 366 milioane de tone de carne în fiecare an.

Deși marea majoritatea a creșterii va avea loc cel mai probabil în Americca de Sud, cei mai mari producători vor continua să fie China, Brazilia, SUA și statele membre ale Uniunii Europene. Până în 2029, aceste țări ar putea să producă 60% din cantitatea de carne globală.

În restul lumii, potrivit raportului, trei sferturi din toată suprafața agricolă sunt folosite pentru creșterea de animale sau recoltele necesare pentru hrana acestora. „Doar în Brazilia, 175 milioane de hectare sunt dedicate creșterii de animale”, o suprafață de teren care este aproape egală cu „întreaga zonă agricolă a Uniunii Europene”.

Totodată, raportul mai evidențiază și consolidarea curentă din industria cărnii și lactatelor, cele mai mari companii le achiziționează pe cele mai mici și reduc competiția. Astfel, modelele de producție de hrană mai sustenabile riscă să fie excluse.

Sursa.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *