În apropierea încheierii proiectului ADER 21.1.1, rezultatele din teren și distincțiile acordate aduc împreună două împliniri ale muncii științifice: folosul cunoașterii pentru agricultori și aprecierea comunității academice.
Între o idee formulată într-un institut de cercetare și decizia unui agricultor de a o încerca pe propriul pământ se află un drum pe care valoarea științifică, singură, îl parcurge cu dificultate. Pe acest drum se construiește încrederea, se confruntă rezultatele experimentale cu cerințele unei ferme și se lămurește felul în care cunoașterea poate deveni folositoare celui care își asumă, în fiecare an, riscul unei recolte. Tocmai această legătură a cercetat și a cultivat proiectul ADER 21.1.1, coordonat de Centrul de Studii și Cercetări de Biodiversitate Agrosilvică „Acad. David Davidescu”, director dr. ing. Corina Moga.
La finalul lunii noiembrie, când proiectul ajunge la încheiere, privim rezultatele sale cu bucuria unei munci care a prins rădăcini dincolo de paginile studiilor. Recunoașterile academice primite în această toamnă se adaugă experiențelor din teren, conturând bilanțul unui efort colectiv de apropiere a cercetării de agricultura pentru care aceasta lucrează.
Cunoașterea capătă valoare prin oamenii care o folosesc
Finanțat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, proiectul ADER 21.1.1 cercetează capacitatea instituțională a parteneriatului public-privat de a susține performanța agricolă, economică, socială și de mediu. Alături de CSCBAS, parteneriatul reunește INCDA Fundulea, Academia de Studii Economice din București și CE-MONT, prin Institutul Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu”.
Miza acestei colaborări privește o resursă pe care agricultura românească o poate valorifica mai bine: patrimoniul cognitiv acumulat în institute, universități și comunități profesionale. Între producerea unei cunoștințe și utilizarea ei economică, relațiile dintre oameni și instituții pot grăbi circulația ideilor sau o pot încetini până la pierderea relevanței lor practice. De aceea, cercetarea parteneriatelor are o semnificație foarte concretă pentru fermier, fiindcă de calitatea acestor legături depinde accesul său la soluții, la explicații și la sprijinul necesar pentru a le adapta.
Din câmpul experimental până la pâinea de pe masă
Activitățile prezentate în cadrul proiectului includ loturi experimentale de grâu și orz, sprijin pentru extensia agricolă în condiții ecologice și inițiative participative privind introducerea culturii de quinoa în Călărași și Giurgiu. În colaborările dezvoltate cu INCDA Fundulea, evaluarea grâului de către brutari locali a adus către cercetători informații despre însușirile căutate în prelucrare, legând astfel ameliorarea de cultivare și de produsul alimentar.
În această circulație a experienței se află una dintre semnificațiile cele mai fertile ale proiectului. Fermierul și procesatorul participă la formularea problemelor, iar observațiile lor pot orienta următoarele întrebări ale cercetării. Cunoașterea se îmbogățește pe măsură ce este folosită, pentru că întâlnirea cu solul, clima, tehnologia și cerințele consumatorului îi verifică utilitatea și îi deschide direcții noi.
Pentru un centru dedicat biodiversității agrosilvice, asemenea legături dau consistență întâlnirii dintre patrimoniul natural și cel cognitiv. Diversitatea culturilor își poate găsi un loc durabil în agricultură atunci când este înțeleasă agronomic, evaluată economic și susținută prin relații de colaborare care îi permit să ajungă până la beneficiar.
Recunoașterea academică însoțește rezultatele cercetării
La Salonul Internațional al Cercetării Științifice, Inovării și Invențiilor PRO INVENT 2026, desfășurat la Cluj-Napoca în perioada 14–16 octombrie, cercetarea dedicată parteneriatului public-privat în agricultură a primit Diploma de Excelență și Medalia de Aur. Diploma îi nominalizează pe Ioana Corina Moga, Gabriel Popescu, Elena Petcu, Raluca Mihaela Drăcea și Ioan Surdu, reunind, sub aceeași recunoaștere, contribuțiile unei echipe interdisciplinare.
Universitatea de Stat din Moldova a acordat un Premiu Special pentru proiectul ADER 21.1.1/2023, iar Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași a distins Centrul prin premiul său, apreciind contribuția științifică și continuitatea participării la manifestare. Acestor recunoașteri li se adaugă Diploma de Excelență oferită de INCD pentru Microtehnologie – IMT București, pentru colaborare și contribuția la dezvoltarea cercetării și inovării.
Primim aceste distincții cu recunoștință față de instituțiile care le-au acordat și cu respect pentru munca tuturor colegilor și partenerilor implicați. În spatele fiecărei diplome se află un timp al cercetării care rămâne, de obicei, nevăzut publicului, alcătuit din observații, interpretări, întâlniri de lucru și reveniri asupra unor întrebări pentru care răspunsurile comode sunt insuficiente.
Un proiect se încheie, iar relațiile construite pot continua să rodească
La încheierea ADER 21.1.1, premiile ne oferă bucuria recunoașterii, iar experiențele din teren ne dau temeiul continuării. Pentru Centrul nostru, valoarea acestui parcurs se va prelungi prin folosirea cunoașterii acumulate și prin păstrarea legăturilor dintre cercetători și cei care lucrează pământul.
O cercetare care a prins rod lasă în urmă oameni care știu să lucreze mai bine împreună, întrebări formulate mai precis și încrederea că știința românească poate participa la dezvoltarea agriculturii prin soluții încercate, discutate și îmbunătățite alături de beneficiarii lor.
Ce merită continuat după încheierea proiectului
Experiența acumulată susține continuarea testărilor participative, păstrarea dialogului dintre cercetători, fermieri și procesatori și urmărirea utilizării rezultatelor în practică. Prin aceste direcții, investiția în cercetare își poate prelungi efectele, iar parteneriatele construite pot deveni o infrastructură de cunoaștere accesibilă agriculturii românești.