Ora Pământului (Earth Hour) este un eveniment internațional, organizat în ultima sâmbătă a lunii martie a fiecărui an, care are ca scop sensibilizarea utilizatorilor de energie electrică față de problema dioxidului de carbon emis în atmosferă la producerea energiei electrice. Ora Pământului constă în stingerea luminii și oprirea aparatelor electrocasnice neesențiale timp de o oră, în mod voluntar, atât de către consumatorii individuali cât și de către instituții și unități economice.
Prima Oră a Pământului a avut loc la Sydney, cel mai mare oraș din Australia, între orele 19:30 și 20:30 la 21 martie 2007. Prin Ora Pământului 2007 se estimează că electricitatea consumată în Sydney a scăzut între 2,1% și 10,2% în aceea oră, la care au participat 2,2 milioane de oameni. Al doilea eveniment Ora Pământului a avut loc la 29 martie2008, între orele 20:00 și 21:00 (ora locală) în Sydney, ar și în multe orașe importante ale lumii. Ora Pământului mobilizează companii, organizații, guverne și sute de milioane de oameni pentru a acționa pentru un viitor în armonie cu natura.
Ora Pământului 2019 va avea loc sâmbătă, 30 martie 2019, la ora 20:30, ora locală. Pentru a afla noutăţi despre campanie, accesați http://ora-pamantului.ro/
În 2020, Ora Pământului va avea loc sâmbătă, 28 martie.
Ediții anterioare
28 MARTIE 2009
Prezentam în Almanahul Mediului din anul respectiv, următoarele: ”Earth Hour – Ora Pământului – a fost în 2009 cea mai mare acţiune internaţională care a atras atenţia asupra schimbărilor climatice . Peste 2.000 de oraşe ale globului şi-au anunţat participarea. Aşa cum este exprimat şi prin sloganul internaţional „Vote Earth” („Votează Pământul”), stingerea luminii este un simbol ca un vot pe care oamenii îl dau Pământului şi problemelor cu care acesta se confruntă.
Pe 28 martie, între orele 20.30–21.30, toţi locuitorii Pământului au fost invitaţi de asociaţia de mediu World Wilde Found (WWF) să stingă lumina timp de 60 de minute, pentru a arăta că sunt îngrijoraţi de efectele încălzirii globale. Companiile din întreaga lume s-au alăturat şi ele mişcării. Dintre cele care au derulat în România acţiuni mai ample, amintim Recolamp, Vodafone, Coca-Cola, Tuborg şi Lafarge.
Recolamp a organizat un concert în Piaţa Constituţiei, susţinut de trupa Sistem. Concertul a fost 100% „unplugged”, asta însemnând că pe scena unde au cântat cei 5 percuţionişti nu a existat nici un microfon, nici o boxă, nici un cablu şi, mai ales, nici un reflector. Concertul a avut loc în faţa Palatului Parlamentului, cea mai mare clădire civilă din lume, care înregistrează un consum imens de energie. Cu ocazia Earth Hour, clădirea a rămas cufundată în intuneric. Diminuarea iluminatului în Piaţa Constituţiei a permis celor peste 600 de voluntari şi susţinători WWF să formeze, cu lumânări, numărul 60, simbolul evenimentului.
Tot în Piaţa Constituţiei, Astroclub Bucureşti, prezent la eveniment cu un telescop, a atras sute de oameni, curioşi să observe corpurile cereşti pe care de obicei nu le pot vedea, din cauza poluării luminoase din Capitală. Vodafone a trimis două milioane de SMS-uri abonaţilor săi, în care informa despre misiunea Earth Hour, iar Coca-Cola şi-a stins reclamele luminoase din Bucureşti: paharul şi sticla de Coca-Cola din Piaţa Română şi billboard-ul din Piaţa Unirii.
Tuborg şi-a informat angajaţii prin e-mailuri despre obiectivele Earth Hour. Totodată, a postat pe blogul campaniei sale, Umbrela Verde, un mesaj prin care îşi îndemna susţinătorii să stingă lumina timp de oră şi să răspândească mesajul Earth Hour în rândurile cunoscuţilor lor. Grupul Lafarge s-a alăturat şi el Orei Pământului. Timp de o oră, compania a oprit funcţionarea utilajelor din uzinele de ciment, balastierele şi staţiile de betoane din România; în acest fel, compania a economisit cca 60 Mwh de energie electrică.
La Sydney, în Australia, oraşul în care s-a organizat pentru prima dată Earth Hour, acum 2 ani, mii de oameni au privit cum luminile clădirii Operei şi faimosul Harbor Bridge au stins luminile la ora 20,30. În total, 46 de oraşe din Australia au luat parte la Ora Pământului, demonstrând îngrijorarea locuitorilor celui mai uscat continent de pe glob faţă de schimbările climatice care le afectează vizibil viaţa. La Beijing, toate clădirile proeminente din Parcul Olimpic, inclusiv faimosul stadion Cuib de pasăre, au stins luminile. La Abu Dhabi, unde WWF este partener în construirea celui mai ambiţios proiect urban verde, Masdar City, trupa rock Coldplay a susţinut un concert dedicat reducerii emisiilor de carbon. La Bruxelles, toate cele 65 de clădiri ale instituţiilor Uniunii Europene au rămas în întuneric. În Brazilia, stingerea luminilor celebrei statui a lui Iisus de pe muntele Corcovado a fost unul din cele mai impresionante momente Earth Hour.
Despre rezultatele Earth Hour, James Leape, directorul general al WWF, a declarat: „Earth Hour 2009 a fost un succes imens. Dacă aţi participat la Earth Hour, vă mulţumesc, pentru că participarea voastră a făcut totul posibil. Munca noastră continuă, întrucât, în următoarele 6 luni, liderii noştri trebuie să decidă dacă şi cum vor ţine piept ameninţării schimbărilor climatice. Cu toţii trebuie să ne asigurăm că vor lua deciziile corecte”.
Numărul de participanţi la a treia ediţie a Earth Hour a fost estimat la 1 miliard de persoane, care nu numai că au stins lumina, dar participând la campanie au aflat mai multe lucruri despre ceea ce pot face în fiecare zi pentru a-şi reduce consumurile energetice şi, implicit, impactul lor distructiv asupra planetei. Aşa cum s-a întâmplat şi în ceilalţi doi ani anteriori, în oraşele care au participat la Earh Hour, consumul de energie a scăzut pe parcursul anului, ceea ce înseamnă că o parte din mesajul campaniei a fost preluat de către participanţi.
În 2009, rezultatele campaniei Earth Hour au fost prezentate de WWF la Conferinţa Naţiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice, care a avut loc în decembrie la Copenhaga. Rezultatele obținute au întărit mesajul societăţii civile către şefii de state şi de guverne, care au discutat şi au hotărât la Copenhaga măsurile la nivel global pentru reducerea emisiilor de CO2 şi a altor gaze cu efect de seră după încheierea perioadei de aplicare a Protocolului de la Kyoto.
”Ce a făcut fiecare acasă pe data de 28 martie 2009, la ora 20,30 a ţinut de motivaţia sa personală şi de modul în care conştientizează că fiecare gest pe care îl facem are un impact asupra lumii din jurul nostru. Vedetele care au participat la campanie au ajutat la transmiterea mesajului către grupuri cât mai mari şi mai diverse de oameni, dar până la urmă rămâne la latitudinea fiecăruia dacă vrea să participe sau nu” (Luminiţa Tănăsie, coordonatorul Programului WWF în România).
Cât de pregătiţi şi înţelegători ai problemei eram noi, românii, atunci demonstrează această mostră de comunicare, preluată la vremea respectivă de pe internet: Io (25 Martie 2009 11,31): ”Înainte să porniţi inepţia asta cu stinsul becului, v-aţi obosit măcar să întrebaţi pe cineva care se pricepe la sisteme energetice cam ce s-ar putea întâmpla de la o chestie de genul ăsta? Dacă nu va permiteţi o consultanţă de genul acesta, folosiţi cu încredere google. Sigur, în cazul de faţă avantajul nostru este că în .ro oamenilor puţin le pasă de ecologie şi poveşti asemănătoare, fiindcă altfel, cum şi aşa reţeaua cam e în maxim, un şoc din ăsta ar trozni nişte transformatoare. Da’ ce contează? Doar ne e mai bine fără curent: salvăm şi planeta”…
Răspuns Luminiţa Tănăsie: ”În cadrul campaniei am luat legătura cu Dispeceratul Energetic Naţional, care este informat de acţiunile pe care le vom derula şi care are şi o comunicare internaţională cu celelalte unităţi similare din cadrul Uniunii Europene. Domnul director al dispeceratului ne-a asigurat de faptul că acţiunea nu va avea (şi nu a avut – n.n.) efecte negative în România şi datorită faptului că sistemul de consum de energie intern este interconenctat cu cel de export. Tot Dispeceratul Energetic Naţional estimează consumul casnic de energie numai la 10% din consumul la nivel naţional, astfel încât presiunea asupra sistemului, chiar dacă toată lumea ar participa, nu-l pune în pericol”.
24 martie 2018
Ora Pământului a fost marcată în peste 180 de țări ale planetei, în cca 7.000 de orașe, de către peste 18.000 de clădiri simbol care au stins lumina timp de o oră și milioane de oameni care au luat parte la cea mai mare mișcare de mediu din toate timpurile . În România, iubitorii de natură au trimis scrisori simbolice naturii sau pădurilor, apelor, urșilor bruni, râșilor, caprelor negre, zimbrilor, bufnițelor, în special.
„Încă o dată, oamenii au transmis un mesaj prin Ora Pământului”, a declarat Marco Lambertini, Director General WWF Internațional. „Participarea record la această ediție a Earth Hour, de la clădiri simbol, la timeline-ul din social media, este un memento puternic că oamenii doresc să se conecteze cu natura. Oamenii cer acum angajamentul de a opri schimbările climatice și pierderea biodiversității. Mizele sunt mari și avem nevoie de măsuri urgente pentru a proteja sănătatea planetei pentru un viitor sigur pentru noi și pentru toate viețuitoarele de pe Pământ”.
Ora Pământului 2018 a marcat momentul în care sute de oameni și-au propus să se împace cu natura. Pe parcurul lunii martie s-a discutat despre importanța biodiversității, o conversație la care iubitori de natură din toate colțurile țării au luat parte, fie prin activități organizate de Ora Pământului, pe 24 martie, fie online, pe ora-pamantului.ro/impreuna și sub #connect2earth. La evenimentul organizat de WWF în București, participanții au semnat o scrisoare adresată naturii, pe care o redăm integral mai jos:
Draga mea Natură,
Nu îmi este ușor să aștern aceste rânduri, dar trebuie sa o fac. Știu că relația noastră suferă și că este din vina mea. Mi-am construit viața în jurul tău și nici măcar pentru o clipă nu am stat să mă gândesc dacă ție îți este bine. Când tu m-ai hrănit eu am înfulecat. Când tu mi-ai potolit setea, eu te-am secat. Tu mi-ai oferit libertate, iar eu te-am îngrădit. Pentru asta, îmi pare rău.
Mi-am însușit tot ce ai tu mai prețios și am considerat că mi se cuvine. Nu am ținut cont că ești mamă pentru toți și că darurile tale trebuie împărțite. Mi-a placut să cred că sunt conectat la totul în jurul meu, fără să îmi dau seama ca am ratat cea mai importantă conexiune: cu tine.
Lucrurile nu pot rămâne așa între noi, iar schimbarea mi-este legământ. Cu ocazia Orei Pământului, vreau să îți demonstrez că eu mă pot schimba ca tu să nu fii nevoită. Vreau să cunosc mai multe despre tine, vreau să petrecem mai mult timp împreună, vreau să ne bucurăm unul de celălalt cât mai mult. Vreau să acord mai multă atenție nevoilor tale, pentru că doar așa putem să fim fericiți.
Vreau să fim mai conectați. Mereu alături,
Omul
În România, localitățile care au marcat Ora Pământului 2018 și au anunțat activități legate de acest eveniment au fost: Adjud, Arad, Aiud, Bacău, Brașov, Brăila, Bistrița, București, Buzău, Constanța, Craiova, Cluj-Napoca, Deva, Drobeta Turnu Severin, Făgăraș, Focșani, Iași, Lugoj, Matca, Mediaș, Moinești, Oradea, Onești, Panciu, Pașcani, Popești Leordeni, Pitești, Ploiești, Râmnicu Sărat, Râmnicu Vâlcea, Reșița, Roman, Roșiorii de Vede, Satu Mare, Sibiu, Sighișoara, Slatina, Suceava, Sulina, Târgoviște, Târgu-Jiu, Tecuci, Timișoara, Tulcea, Tulnici, Turda, Vulcan.
În plus, mai multe primării și clădiri simbol din țară au stins lumina, iar în Capitală, clădirile principalelor instituţii, printre care Palatul Parlamentului, Palatul Cotroceni, Palatul Victoria și Palatul CFR au rămas în beznă.